Video Analiza dezbaterilor prezidenţiale: "Surprize actoriceşti" şi "idei năstruşnice"

Mesajul a apărut în contextul unei analize Politico, potrivit căreia omul MAGA, aşa cum l-a desemnat publicaţia de la Bruxelles, conduce cursa prezidenţială din România. Acest om MAGA este fireşte George Simion.

Precum contul oficial al Casei Albe, aşa s-a transformat şi pagina de socializare a Ambasadei la Bucureşti după venirea lui Trump la putere, postând mesaje în aceeaşi cheie. Trebuie punctat că la 100 de zile de cand Trump şi-a preluat mandatul peste 500 de academicieni în ştiinţe politice au fost chestionaţi cu privire la starea democraţiei sub preşedintele republican iar majoritatea a concluzionat că SUA alunecă spre autocraţie, una soft, pe model Ungaria sau Turcia, dar cu siguranţă nu mai e o democraţie în adevăratul sens al cuvântului.

Închidem paranteza relevantă pentru ce semnifică mai exact această asociere între mişcarea MAGA din SUA şi candidatul sau candidaţii din Romania care încearcă să se lipeasca de ea. Jurnaliştii de la Politico avertizează, însă, că, în condiţiile în care Simion ar ajunge la Palatul Cotroceni, ţara noastră ar putea intra pe un drum tensionat, cu potenţial de destabilizare regională. România ar intra, astfel, în aceeaşi ligă cu Ungaria şi Slovacia, ţări simpatizate de Donald Trump, dar nu trebuie să uităm şi faptul că sunt pro-ruse. Iar George Simion are interdicţie de a intra în Republica Moldova până în 2028, tocmai din cauza unor întâlniri pe care le-ar fi avut la Chişinău cu un spion al Moscovei.

Vezi și

Am analizat întreaga situaţie alături de Rufin Zamfir, Senior Expert GlobalFocus Center

Marius Pancu: Cum arată candidaţii la Cotroceni?

Rufin Zamfir: Arată la fel ca atunci când s-a agregat acest buletin de vot cu 11 nume. Avem o garnitură mai eclectică decât am avut vreodată în istoria noastră. Ce am văzut la cea de-a doua dezbatere la care au participat 10 din cei 11 înscrişi în cursa pentru prezidenţiale ne relevă în fapt surprize actoriceşti, ne relevă idei năstrusnice venite din partea unor candidaţi pe care unul dintre ei i-a calificat drept mai puţin relevanţi sau irelevanţi.

Ne relevă şi surprize venite din partea unor personalităţi cu profil public, oameni despre care cu bune şi cu rele societatea noastră ştia, dar pe care îi vede acum, în interiorul acestor dezbateri ca fiind mai puţin pregătiţi decât ne aşteptam să fie. Probabil că cu toţii am marcat exact aceleaşi sincope de  gândire. Aş vrea doar să amintesc acea referire pe care un fost şef de serviciu special din România a făcut-o în ceea ce priveşte personalităţi ale vieţii postbelice şi din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, unul dintre ei, Mircea Vulcănescu, în cazul acesta cu o condamnare pentru crime de război pe care acest candidat la preşedenţia ţării, Silviu Predoiu l-a absolvit prin declaraţiile domniei sale de aceste crime împotriva unor semeni. La fel şi despre unul dintre ideologii mişcării regionale, Radu Gyr.

De asemenea, domnul Predoiu s-a referit la acest reprezentant al mişcării fasciste din România, proslavit de neofasciştii români. Probabil că vă amintiţi în campania trecută cât de dese au fost referirile la poetul Radu Gyr. De asemenea, s-a referit la el ca fiind  o personalitate care trebuie repusă undeva în Panteonul personalităţilor culturii româneşti. În accepţiunea candidatului Predoiu tot ce s-a întâmplat pe finalul anilor 1940 nu contează deloc pentru dezvoltarea României. Ca să răspund la întrebarea dumneavoastră, avem o garnitură de candidaţi la preşedenţie probabil mai puţin înzestraţi decât am avut până acum în a duce la bun sfârşit un mandat de preşedinte cu toate solicitările pe care acest mandat le impune celor care ocupă poziţia respectivă. Vedem mai curând dorinţe personale discutate în dezbaterile în care în fapt alegătorii ar trebui să îşi formeze o ideea în ceea ce îl priveşte pe cel căruia ar trebui să îi acorde votul. Vedem specularea acestor dezabteri publice pentru a se plăti poliţe, (...) cu această fricţiune personală pe care candidatul Lasconi o exhiba faţă de cel pe care îl învinuieşte că i-a subtilizat susţinerea partidului care o desemnase iniţial la candidatură şi anume USR-ul.

În condiţiile acestea cred că suntem ca societate în faţa unui exerciţiu şi mai dificil, anume acela de a decide cărui candidat să îi acordăm încrederea noastră pentru că această garnitură de candidaţi evită încă să abordeze frontal probleme sociale, să abordeze frontal sau să ne explice care este viziunea domniilor sale în ceea ce priveşte viitorul ţării în contextul în care avem la graniţă un război, în contestul în care situaţia economică către care ne îndreptăm nu este absolut deloc una fericită, în contextul în care avem pe teritoriul României interese externe care vizează în mod direct dezbinarea societăţii şi erodarea valorilor democratice.

Marius Pancu: Ce a obţinut George Simion prin această absenţă de la ambele dezbateri şi cum ricoşează faptul că nu a fost el acolo?

Rufin Zamfir: În opinia mea, George Simion prin această absenţă nu a obţinut mare lucru. Dacă ne referim la fidelizarea unui nucleu dur al electoratului domniei sale, da, acest lucru putem spune că l-a obţinut. Dar acest nucleu dur l-ar fi urmat pe liderul Simion indiferent de ce ar fi făcut.

Dacă s-ar fi prezentat la dezbatere şi ar fi răspuns într-un mod necorespunzător, acest electorat dur ar fi rămas în continuare cu liderul Simion. Prin neprezentarea sa, mai ales după dezbaterea de astăzi când a rămas singurul candidat la preşedenţia României care refuză electoratului posibilitatea să măsoare dacă acest candidat este sau nu cel pe care să îl investească cu încredere. Prin neprezentarea la aceste dezbateri, candidatul Simion nu a făcut decât să priveze o parte a electoratului nehotărât de posibilitatea de a-şi forma o opinie în ceea ce priveşte candidatura sa. Nu a făcut decât să demonstreze că acele descrieri pe care de-a lungul timpului diverşi oameni care au gravitat în anturajul candidatului SImion i le-au făcut, anume de laşitate, anume de lipsă de tărie în a-şi asuma public nişte decizii, fac aici trimitere directă la declaraţiile fostului partener la conducerea AUR, domnul Claudiu Târziu, în care ni se explica din interior cum anume candidatul Simion abordează aceste probleme mai spinoase şi cât de tare se fereşte să se prezinte atunci când deciziile sunt luate. Prin neprezentarea domniei sale la aceste două dezbateri publice, candidatul Simion consider că mai curând a avut de pierdut decât câştigat. 

Marius Pancu: E vreun candidat care a reuşit în urma acestor dezbateri să puncteze la un alt bazin electoral sau la nehotărâţi prin prestaţia pe care a avut-o?

Rufin Zamfir: Aş tinde să răspund negativ la întrebarea dumneavoastră. În urma dezbaterii de luni, cea în care au fost prezenţi numai trei dintre cei 11 candidaţi, am văzut un fel de acord tacit între ei de a nu aborda teme electorale de interes pentru altcineva decât cei care tradiţional reprezintă bazinul lor electoral. Nu am văzut abordate teme care să fie cap de afiş nici pentru candidatul Simion, nici pentru candidatul Ponta.

La dezbaterea electorală organizată de Digi24, toţi cei 3 candidaţi s-au ferit să atace un potenţial bazin electoral care nu este în mod tradiţional apropiat. În dezbaterea electorală de astăzi, unde cei 10 candidaţi au fost prezenţi, de asemenea, nu aş putea spune că vreunul dintre candidaţi a reuşit să puncteze în afară bulei pe care o reprezintă sau în afara acestui bazin pe care îl ţinteşte inclusiv prin programele pe care şi le-au promovat încă de la depunerea candidaturilor. Ce am văzut astă seară este, din păcate, o convingere reprezentată în rândul unor oameni care îşi doresc puterea, convingerea că nu e nevoie să ai nici atributele necesare conducerii unei ţări sau convingere că poţi echivala o poziţie de leadership în interiorul unui grup personal, restrâns, o poţi echivala cu poziţia de conducere a destinelor unei naţiuni.

Este în opinia mea îngrijorător să vedem oameni care în mod evident nu aveau doar atributele necesare, ci nici dorinţa. Unii dintre candidaţii pe care i-am văzut în garnitura de astă seară nu demonstrau nici măcar că au dorinţa să ajungă în funcţia de preşedinte, indiferent dacă sau nu considerau că au şansă pe exerciţul acesta electoral se vedea că mai curând fusese un fel de dorinţă personală. Sau au bifat această căsuţă de a ajunge la televizor, pe scaunul de candidat la preşedinţie. Cred că este cu atât mai dureros cu cât, cum spuneam puţin mai devreme, viitorul preşedinte al României va trebui să conducă România probabil într-una dintre cele mai dificile situaţii în care România o să se găsească din aceşti ultimi 35 de ani de democraţie. Nu este vorba doar despre situaţia internaţională pe care o caracterizează turbulenţe fără precedent, o dinamică aproape scăpată de sub control. Este vorba şi despre problemele interne pe care viitorul preşedinte va trebui să le gestioneze, iar din păcate, astă seară, la fel ca şi ieri seară nu am văzut acest leadership necesar. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰