Video Adrian Codîrlaşu: Risc ridicat de downgrade pentru România, aşa a început criza din 2009

Autorităţile din România fac alte calcule, mai avantajoase pentru propria imagine, pentru că folosesc o metodologie care le permite sa cosmetizeze cifrele, iar ministrul de Finanţe dă asigurări că vom avea o gaură de doar 7%. Iar un grup bancar internaţional care operează şi în România atrage atenţia că amânarea la nesfârşit a reformelor fiscale din cauza alegerilor vor duce ţara direct în categoria junk, adică nerecomandată investitorilor.

În ultimele luni, cele mai importante agenţii de rating din lume au retrogradat perspectiva economiei noastre de la stabilă la negativă. Deocamdată, autorităţile se feresc să facă mişcări bruşte, pentru ca suntem in campanie electorală, dar măsurile post alegeri dau frisoane tuturor.

Potrivit surselor Observator, sunt mai multe scenarii pe masa decidenţilor. Cea mai rapidă soluţie ar fi creşterea TVA cu minimum două procente, ceea ce se va traduce în scumpiri pentru toată lumea.

Vezi și

Altă variantă ar fi creşterile de taxe, inclusiv pe muncă, iar asta ar fi o lovitură la fel de devastatoare, în condiţiile în care dăm aproximativ jumătate din venituri statului. Nu este exclusă nici o disponibilizare masivă în sectorul bugetar, pentru a reduce cât mai mult cheltuielile. În cel mai negru scenariu, vom avea nevoie de specialiştii Fondului Monetar Internaţional, care să ne pună pe picioare economia.

Sursele Observator menţionează şi o remaniere a Guvernului Ciolacu, imediat după alegeri, astfel încât costul politic al reformelor să poată fi redistribuit, dar şi o introducere în Executiv a celor din USR pentru a fi părtaşi la măsurile nepopulare. Conducerea BNR este de părere că, indiferent ce scenariu va fi pus în practică, trebuie să ne mişcăm cât se poate de repede. 

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte Asociaţia Analiştilor Fiscali CFA România. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

 - Aş vrea să vă rog întâi să ne explicaţi diferenţa asta de cifre cu care operează pe de o parte autorităţile din România, cu care operează pe de altă parte autorităţile europene. Pentru că metodologia autorităţilor din România e ceva mai convenabilă, sună puţin mai bine decât deficitul calculat de UE. 

- Metodologia folosită de România se numeşte cash şi practic arată încasările şi plăţile cash. Metodologia UE-ESA se bazează pe angajamente, pentru că dacă eu mi-am asumat un angajament că trebuie să plătesc o factură, trebuie să o plătesc şi aceea intră în deficit în anul în care s-a produs acel angajament. Practic, noi ca să cosmetizăm pe final de an, de exemplu octombrie, noiembrie, decembrie nu ne plătim facturile şi le amânăm pe anul următor ca pe cash să arătăm bine, dar e doar o cosmetizare a bugetului. Dacă vrem să vedem situaţia adevărată este cea dată de Uniunea Europeană, metodologia ESA, în profitul şi perderea ei şi în cash flow-uri. Pe cash flow e doar cash, dar în profit şi pierdere intră angajamentele, nu plăţile cash.

- Deci, ca să înţelegem foarte clar, acum, România ar avea deficit acela de 9%, acesta este deficitul autentic. 

- Pentru anul anterior. Da, acela este deficitul real. 

- Cum vă arată 9% ăsta?

- Extrem de rău. Nici 6 - 7% nu e sustenabil, dar 9. Nu putem susţine acest deficit, în câţiva ani intrăm în criză financiară cu acest deficit. Şi mai important, practic, ăştia sunt bani tipăriţi care caută să cumpere bunuri şi servicii şi care generază inflaţie şi vedem faptul că avem cea mai ridicată inflaţie din Uniunea Europeană. Nu, nu este întâmplătoare. E cea mai ridicată. Cu asemenea deficit generăm asemenea inflaţie. 

- Şi atunci, obiectivul acesta cred că e undeva la 3 si ceva la sută, al statului până la finalul anului inflaţiei. E sustenabil în condiţiile unui astfel de deficit? Ar trebui să scadă mult faţă de 5-ul pe care îl avem acum?

- Nu, eu cred că vom rămâne la 5. Poate chiar vom creşte peste 5 dacă avem majorare de fiscalitate. În condiţii normale, dat fiind acest deficit, cumva vom menţine anul acesta la 5% rata inflaţiei. Însă, dacă avem o creştere de taxe, o creştere de TVA, orice greşeală de TVA se duce direct în preţuri. Deci, dacă avem de la 19 la 21% majorare de TVA, vom avea o inflaţie în loc de 5, vom avea 7 sau 7 şi ceva. Orice majorare de taxe va merge în inflaţie. Iarăşi, foarte important, indiferent că e pusă unei companii sau direct pe consum, merge în inflaţie. Dacă îi e pusă unei companii tot în inflaţie merge, pentru că îi creşte costul companiei şi automat compania transferă mai departe acel cost în preţuri. 

- Şi atunci, cu acest deficit la care ne uităm, cu angajamentele pe care ni le-am luat faţă de Bruxelles şi chiar dacă nu ni le-am fi luat ar fi trebuit să scădem din proprie iniţiativă acest deficit, pentru că spuneaţi şi dumneavoastră că nu este sustenabil. Care sunt scenariile la care vă aşteptaţi pentru a mai regla ceva în economie?

- Riscul este ridicat de downgrade şi trebuie să luam măsuri că altfel riscăm downgrade. Dacă nu facem nimic intrăm într-o retrogradare de rating către categoria nerecomandată investiţiilor şi nu vrem lucrul acesta. Aşa a început criza din 2009. Cu retrogradarea în categoria de rating nerecomandată investiţiilor pe ceva care acum sună foarte familiar, nesustenabilitatea politicii fiscale. Şi ştim cum s-a terminat acea criză, cu FMI, cu o depreciere a leului, cu o rată a şomajului ridicată şi cu creşteri puternice de taxe. 

- Avem şanse, există posibilitatea asta să ajungem în aceeaşi situaţie? Adică, să apelăm la un împrumut de la FMI?

- În momentul în care perspectiva de rating merge de la stabilă, cum aveam noi, la negativă, statistic vorbind, uitându-ne la istorie, ce au făcut agenţiile de rating, înseamnă 30% şanse ca în următoarele 12 luni să fim retrogradaţi. Dar având în vedere că două dintre agenţii au simţit nevoia să vină înainte de data programată pentru raport să ne spună că avem o problemă, asta arată că avem o problemă, pentru ei chiar e ceva serios. Şi mai mult, 3 dintre agenţii ne-au pus din stabil în negativ. Toate 3 au văzut acelaşi lucru şi 2 au simţit nevoia să vină înaine. Când un creditor se uită mai des şi mai atent la un debitor? Când îl vede mai riscant. Deci, da, ne văd mai riscanţi şi avem o şansă, eu aş spune undeva în jur de 40% şanse să intrăm în categoria de rating nerecomandat investiţiilor. În continuare, scenariul de bază rămâne că rămânem în această categorie de rating, dar trebuie să ne facem temele ca să rămânem. 

- Dacă ajungem în categoria de rating nerecomandat asta înseamnă automat că vom avea nevoie şi de asistenţă financiară de la FMI?

- Creşte puternic probabilitatea.Ce ar trebui să se întâmple? Aceste deficite care duc la retrogradare şi un şoc extern puternic care să ne îngreuneze extrem de puternic accesul la finanţare. Dacă pieţele sunt în regulă, ne putem finanţa în continuare. Dar dacă vine un şoc estern puternic şi eu aş spune că acele tarife care au fost amânate 90 de zile sunt un şoc puternic, au generat panică pe burse, dacă revin avem mari şansă să trebuiască să meargă la FMI. FMI când vine? Când este fie o criză iminentă, când fie a început criza financiară. Iar criza financiară pentru care e creat FMI se numeşte criză de concurenţă sau criză valutară, ce am avut în anul 2009. 

- V-aş provoca să lansăm şi aici o predicţie statistică. Cam care sunt şansele să fie nevoie de un împrumut FMI în condiţiile acestea? 

- Mult mai mici. Adică, trebuie să se suprapună nişte factori care să ne îngreuneze accesul la finanţare. Deci, sunt mai mici. Poate undeva la 20-25%. 

- Interesant ce spuneţi de şocul acesta puternic pentru că am discutat adesea şi de expunerea economiei româneşti la tarifele lui Donald Trump. Ştim că e mai curând indirectă decât directă, exportăm prea puţin în SUA, dar suntem parteneri indirect comerciali prin Germania şi alte pieţe europene. Nu am pus însă niciodată cifrele. Aveţi cumva cifrele acestea? Cam cât ar însemna din creştere economică, din deficit o astfel de continuare cu tarifele lui Donald Trump?

- Cifrele vehiculate de presa internaţională financiară pentru UE văd undeva un şoc asupra PIB-ului undeva la 0,33%. 33 de puncte destul de redus. Pentru SUA avem undeva spre 0,75%. Pentru România ar fi tot ceva în genul acesta, minore. Însă asta e o problemă. Cealaltă problemă e aversiunea la risc a pieţelor şi în momentul în care noi avem nevoie de finanţare, dacă pieţele au o aversiune mare la risc e greu de găsit finanţare. Asta l-aş vedea ca  principalul risc asupra economiei româneşti din cauza tarifelor administraţiei americane. 

- Ce opţiuni mai au pe masa autorităţile din România în afară de creşterea de TVA pe care am pomenit-o? Pentru că sigur, spuneţi când avem acest scenariu al asistenţei de la FMI automat memoria celor mai puţin tineri dintre noi, care au prins momentele respective, se duce şi către tăierile de salariu în sistemul bugetar.  E o opţiune pe masa autorităţilor în 2025? Ar trebui să fie o opţiune?

- Nu cred că se vor tăia salarii, dar probabil nu se vor mai face angajări sau poate se vor restructura anumite instituţii care sunt cu prea mult personal. Şi e normal ca nu doar sectorul privat să contribuie la această reducere a deficitului bugetar şi sectorul public ar trebui. Mai ales că ceea ce a generat acest deficit mare a venit din sectorul public în special. Anul trecut Comisia Europeană ne-a analizat modul de îndeplinire a obligaţiilor pe care ni l-am asumat în procedura de deficit excesiv. Veniturile la buget au crescut puternic anul trecut. Dacă România rămânea prudentă în a creşte cheltuielile publice acum nu avem vreo problemă, se rezolva de la sine, dar noi am crescut şi mai mult cheltuielile publice în contextul anului electoral şi cred că 3-4 de acum încolo doar cu asta ne vom lupta, să ducem deficitul către un nivel sustenabil, din păcate. 

- Mă uit iarăşi la războiul acesta comercial pe care l-a declanşat Donald Trump, mă uit la fluctuaţiile dolarului şi vă întreb, la ce putem să ne aşteptăm pe curs, expunere leu-euro, leu-dolar?

- Dacă nu suntem downgradaţi leul va rămâne stabil. Chiar dacă se va depecia uşor, revine. În ultimii 3 ani leul s-a apreciat real faţă de euro pentru că inflaţia în România a fost semnificativ mai mare decât cea din zona Euro şi s-a apreciat undeva cu 9%, o apreciere destul de bună. Şi lucrul acesta dă putere de cumpărare românilor, dar pe de altă parte impactează companiile care exportă şi vedem cum deficitul comercial şi cel de cont curent s-au lărgit. 

- Care sunt principalele avantaje ale României, dacă sunt acum, în 2025 faţă de 2008? Ca să nu ne trezim exact în aceeaşi situaţie. 

- O datorie pe termen scurt mai mică şi rezerva Băncii Centrale mare, care cumva acoperă toată datoria pe termen scurt pe următorul an. Un prim şoc ar fi suficienţi bani. Iarăşi foarte important, accesul la Fonduri Europene, pe care anul trecut nu le-am luat şi important e că în 2023 am fost campioni în a lua fonduri europene. Deci, ştim ce trebuie să facem. Mă rog, trebuie să facem şi reformele ca să îi putem lua. Ştim ce teme avem de făcut ca să luăm acei bani şi dacă îi luăm, banii ăia ne finanţează acel deficit de concurent şi atunci avem o ieşire. Ăstea două sunt avantaje pe care atunci nu le aveam şi ne pot trece de o perioadă mai dificilă, dar trebuie să le folosim. 

- Şi de ce nu luăm? De ce nu fac politicienii proiectele respective dacă avem expertiza? 

- Noi ne-am asumat nişte reforme prin PNRR şi UE a fost de acord. Nu le-am făcut pentru că era un an electoral şi acum încă nu s-a terminat anul trecut electoral şi iarăşi le amânăm. Cu cât anulăm mai mult, cu atât vom lua mai puţini bani şi sunt bani gratuiţi la care renunţăm.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰