Sfânta și Marea Vineri din Săptămâna Patimilor. Tradiții și obiceiuri în Vinerea Paştilor sau Vinerea Seacă, ziua morţii şi îngropării Domnului
Astăzi este Vinerea Mare din Săptămâna Mare, ziua morţii şi îngropării Domnului. Vinerea Paştilor, Vinerea Seacă sau Vinerea Patimilor este o zi de mare doliu pentru întreaga creştinătate, pentru că în această zi a fost răstignit şi a murit pe cruce Domnul Iisus Hristos, spre mântuirea întregii omeniri. Biserica ne aduce aminte de patimile Mântuitorului care ce a fost scuipat, batjocorit și răstignit între doi tâlhari, dar este pomenit şi tâlharul care şi-a mărturisit pe cruce toate păcatele în faţa lui Iisus.

Cu două zile în urmă, în Miercurea Mare, biserica a oficiat denii, slujbe speciale înainte de Paște, iar creștinii au avut de respectat anumite tradiții. În schimb, în Joia Mare, s-a prăznuit spălarea picioarelor apostolilor de către Hristos, Cina cea de Taină, la care s-a instituit Taina Împărtăşaniei (Euharistia), rugăciunea din grădina Ghetsimani şi vinderea Domnului de către Iuda.
Astăzi este Vinerea Mare, ziua în care a fost răstignit Domnul Iisus Hristos, pentru iertarea păcatelor noastre. Este zi de post negru, în care nu se mănâncă şi nu se bea decât apă. O zi de doliu pentru creştinătate marcată de post negru şi rugăciune, în care bisericile nu oficiază Sfânta Liturghie. I se mai spune Vinerea Patimilor, Vinerea Paştilor, Vinerea Neagră sau Vinerea Seacă.
Slujba înmormântării Domnului Iisus Hristos
Patimile Domnului sunt numite sfinte, mântuitoare şi înfricoşătoare: "sfinte" pentru că Cel ce suferă este Fiul lui Dumnezeu, "mântuitoare" pentru că şterg păcatele întregii lumi şi "înfricoşătoare" din cauza coordonatelor naturii, care s-au schimbat odată cu răstignirea lui Hristos. Potrivit tainelor bisericeşti, vineri seara se săvârșește Denia Prohodului Domnului, care este ultima treaptă a tânguirii pentru Hristos, înainte de Învierea Sa.
- Tradiții și obiceiuri în Sfânta și Marea Sâmbătă din Săptămâna Patimilor, ziua tăcerii adânci înainte...
- În Vinerea Mare se trece pe sub masă. Semnificație și tradiții. Ce este Sfântul Epitaf
- Ceremonii sfinte la Ierusalim și Vatican în Joia Mare a Săptămânii Patimilor. Tradiția spălării picioarelor...
- Sfânta şi Marea Joi din Săptămâna Patimilor. Tradiții, obiceiuri şi superstiţii în Joia Neagră sau Joimăriţa
- Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim în Sâmbăta Mare. La Catedrala Patriarhală din Capitală va fi...
Se înconjoară de trei ori biserica cu Sfântul Epitaf, semn al celor trei zile petrecute în mormânt.
La terminarea slujbei, femeile merg la morminte, aprind lumânări și-și jelesc morții. La sfârșitul slujbei, era obiceiul că preotul să împartă florile aduse, care erau considerate a fi bune de leac. Lumea, în trecut, pleca acasă cu lumânările aprinse pe drum, că să afle și morții de venirea zilelor mari. Ocoleau casa de trei ori și intrând, se închinau, făceau câte o cruce cu lumânarea aprinsă în cei patru pereți sau doar la grindă de la intrare și păstrau lumânarea pentru vremuri de primejdie. În fiecare an, în Vinerea Mare coborâm în mormânt, împreună cu Hristos, pentru ca, mai apoi, să și înviem împreună cu El. Această coborâre și ridicare din groapa morții se face în chip simbolic, prin trecerea pe sub masă aflată în mijlocul bisericii, pe care stă întins trupul mort al lui Iisus Hristos, întipărit pe Sfântul Epitaf. După procesiunea din jurul bisericii, Sfântul Epitaf este așezat pe Sfanta Masă din altar, unde rămâne până la Înălțare, scrie crestinortodox.ro. Punerea pe Sfânta Masă reprezintă punerea Domnului în mormânt.
Tradiții și obiceiuri din Vinerea Mare
Conform tradiţiei creştine, astăzi se ţine post negru. Pe lângă acesta, sunt numeroase tradiţii şi obiceiuri care se respectă. În Vinerea Mare, credincioşii merg la biserică pentru a se închina şi pentru a trece pe sub masă. Se spune că cine face acest lucru o să fie ferit de rele şi va fi sănătos tot anul. Tot pentru sănătate se spune că cine merge astăzi desculţ prin roua dimineţii va fi sănătos.
În popor se crede ca daca ploua in Vinerea Mare anul va fi mănos, iar daca nu, nu va fi roditor. Unii cred că, dacă se scufundă în apa rece de trei ori în acestă zi vor fi sănătoşi tot anul.
Slujbele Deniilor la Catedrala Patriarhală
Săptămâna Sfintelor Pătimiri ale Mântuitorului nostru Iisus Hristos este marcată de un program liturgic special, în această perioadă fiind săvârșite Deniile, care sunt Utrenii cu rânduială specială ce se oficiază în seara din ajun. La Catedrala Patriarhală din București, șirul acestor slujbe a debutat duminică seara, 13 aprilie.
La primele patru Denii sunt rânduiți pentru rostirea unui cuvânt de învățătură părinți profesori de la Facultatea de Teologie Ortodoxă "Justinian Patriarhul" din București. Joi seara, începând cu ora 17:00, va fi oficiată Denia celor 12 Evanghelii. În cadrul acesteia se vor citi pasaje din cele patru Sfinte Evanghelii în care sunt relatate ultimele învățături transmise de Mântuitorul ucenicilor Săi, precum și Arestarea, Judecarea, Pătimirile, Moartea și Așezarea în mormânt a Domnului. De asemenea, în timpul acestei slujbe va fi așezată spre închinare credincioșilor Sfânta Cruce.
În Vinerea Mare, începând cu ora 10:00, va fi oficiată Vecernia specială în cadrul căreia Sfântul Epitaf, care înfăţişează Punerea în Mormânt a Domnului, va fi aşezat înaintea Sfintei Cruci, urmând ca de la ora 17:00, în timpul Deniei, în jurul acestuia să fie intonat, în trei stări, Prohodul Domnului. La finalul Deniei va fi organizată procesiunea tradiţională în timpul căreia Sfântul Epitaf va fi purtat în jurul Catedralei Patriarhale.
Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim în Sâmbăta Mare
Tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim, inaugurată de Preafericitul Părinte Patriarh Daniel în anul 2009, va fi continuată și în Anul Centenar al Patriarhiei Române.
Astfel, în seara zilei de sâmbătă, 19 aprilie 2025, Sfânta Lumină va fi adusă de la Ierusalim de părintele arhimandrit Teofil Anăstăsoaie, Superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, pentru a fi oferită tuturor delegaților eparhiilor Patriarhiei Române prezenți la Aeroportul Internaţional "Otopeni". Ulterior, prin intermediul protopopiatelor, centrele eparhiale vor distribui Lumina Sfântă fiecărei parohii din cadrul lor. Și în acest an, Lumina Sfântă va fi dusă, prin intermediul unui delegat al Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, de la București la Chișinău, unde va fi oferită parohiilor din Mitropolia Basarabiei. În aceeași seară, în jurul orei 19.00, Sfânta Lumină va fi primită la Catedrala Patriarhală de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel.
"Aducerea și oferirea Sfintei Lumini de la Ierusalim tuturor parohiilor din cuprinsul Patriarhiei Române constituie, așadar, atât o mărturie a unității ecleziale, cât și o manifestare a bucuriei pascale împărtășite cu ocazia marelui praznic al Învierii Mântuitorului Iisus Hristos", se mai arată în comunicatul transmis de reprezentanții Patriarhiei Române.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰