Video Criminolog, despre noua lege antidrog la volan: "Scoate România din orice modele europene şi internaţionale"

Printre aceste pastile care dau rezultate pozitive, sunt şi unele care pot fi luate fără nicio problemă de la farmacii, fără nicio prescripţie. Acum totul se complică şi nu doar pentru şoferi care trebuie să ajungă la medicul de familie dacă vrea să mai conducă atât timp cât sunt răciţi sau au o criză de sciatică, de exemplu.

Va fi mult mai greu şi pentru medicii de familie, care oricum sunt excedaţi de toate sarcinile care le îngreunează oricum activitatea de zi cu zi. În forma adoptată de Senat, conducătorii auto testaţi pozitiv vor face închisoare între 1 şi 5 ani şi nu de la 2 la 7 ani, aşa cum prevedea forma iniţială a proiectului.

Urmează votul din Camera Deputaţilor, decizională în acest caz, însă actul normativ va intra în vigoare la un an de la publicarea in monitorul oficial, deci undeva spre vara anului viitor daca se mentine calendarul. În acest timp, Ministerul Sănătăţii trebuie să publice întreaga listă de medicamente care pot ieşi la testele antidrog. Instituţia ar fi trebuit să facă asta încă din 2012, dar - din varii motive - a amânat întocmirea respectivei liste. Proiectul legislativ vine după ce ICCJ decisese că simpla depistare a drogurilor în organism - prin intermediul drugtestelor cu o acurateţe de doar 62%- nu e suficientă şi trebuie stabilit prin expertiza medico-legală că şoferului i-a fost afectată capacitatea de a conduce în momentul în care se afla la volan.

Vezi și

Mai mult, cazul public al unui poliţist din Băicoi care s-a testat singur, în glumă cu testul antidrog şi a ieşit pozitiv deşi analizele de sânge ulterioare au infirmat rezultatul, a dus procedeul MAI în ridicol. În urmă cu câteva zile, un şofer care a stat fără permis 3 ani de zile din cauza unui drugtest fals pozitiv dupa ce luase un analgezic a câştigat un proces cu Poliţia şi a primit despăgubiri 3000 de euro. 

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Vlad Zaha, criminolog. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Cum evaluaţi varianta asta nouă a legii?

- Este, practic, o lege care ar scoate România din orice modele europene şi internaţionale de gestionare a condusului aş spune sub influenţa substanţelor, dar România devine singura ţară din Europa unde nu mai avem termenul de a fi sub influenţă, căci se elimină complet prin această propunere de lege şi ar rămâne strict prezenţa în sânge. Şi ca să mă întorc puţin la contextul cum am ajuns aici, aş vrea să povestesc puţin despre legea care este acum în vigoare, în momentul acesta şi pe care Senatul i-a trecut modificarea.

În acest moment condusul sub influenţa substanţelor psihoactive se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani sau cu amendă. Termenul problemă pe care îl consideră aceşti parlamentari este acela de a fi sub influenţă, care s-a încercat să fie deturnat de mai mulţi ani, în special de zona de procuratură, în sensul că procurorii pe această lege în vigoare argumentau că să fii sub influenţă ar însemna de fapt doar să ai prezenţă în sânge a unor substanţe indiferent că sunt active, că sunt inactive. Şi cazul ajuns la instanţa supremă, care luând în considerare toate opiniile tuturor facultăţilor relevante de drept din România, toate opiniile instanţelor importante din România şi chiar şi instanţelor internaţionale precum Italia şi Spania, a concluzionat în felul următor. Şi este un citat extrem de important care practic ar demonta în mod normal complet acest proiect de lege. Instanţa Supremă spune aşa, după ce practic s-a confruntat cu toată planeta cu ghilimelele de rigoare, că este demonstrat ştiinţific existând un consens la nivel european şi internaţional faptul că efectele psihoactive nu se produc în tot timpul în care substanţa poate fi detectată în corp.

Şi concluzia Instanţei Supreme argumentată de toată lumea este că s-a demonstrat că simpla detectare a oricărei substanţe nu este suficientă pentru a indica existenţa unui pericol pentru siguranţa participanţilor în trafic şi Curtea Supremă ne pune şi un tabel la dispoziţie în motivare în care ni se arată pur şi simplu că, spre exemplu, o pastilă de diazepam îşi face efectul 4-6 ore, dar ea poate fi detectată la analizele de laborator în sânge chiar şi 48 de ore după ce am luat-o. Aidoma cu canabisul, o substanţă ilegală în România, însă să ne imaginăm un consumator dependent de canabis care decide şi reuşeşte la un moment dat să se lase complet de consumul de canabis. Şi peste o lună după ce s-a lăsat de consumul de canabis această persoană, studiile ne arată că va avea canabis rezidual în sânge, cam asta face. 

- Sau cum spunea ministrul Justiţiei, dacă nu mă înşel, a fost în vacanţă în Olanda, unde nu e ilegal să consumi asta. Aici am două chestiuni punctuale de întrebat pentru că e o diferenţă. E vorba de pastilele care dau rezultatele fals pozitive, vorbeam şi noi despre ele în introducerea noastră şi care pot de asemenea să rămână în sânge şi e chestiunea aceasta a drogurilor care rămân în sânge şi care totuşi în momentul în care conduceai nu ar rezulta că ai fost sub influenţa lor. Cum determinăm că în momentul acela precis în care eram la volan eram sub influenţă? Care e procedura prin care putem să avem gradul ăsta de precizie?

- Procedura o avem în acest moment. În momentul de faţă, conducem autoturismul, suntem opriţi de poliţie, ni se propune să facem drug testul. Dacă refuzăm, mergem la analize, dacă nu refuzăm şi ne iese drug testul poliţiei pozitiv, tot mergem la analize, ajungând la analize din oricare dintre aceste două perspective. Acolo suntem consultaţi de un medic, care emite o părere despre starea în care am ajuns noi la recoltarea de analize. Concomitent şi poliţtistul în procesul verbal scrie motivul pentru care s-a decis testarea cu drug testul şi ni se ia şi nouă declaraţie pe procesul verbal. 

- Cum îmi dau eu seama ca medic sau ca specialist în această problemă că între orele 13.35 şi 13.45 când conduceam autovehiculul eram sub influenţă sau nu dacă eu mă duc la testare la 15.00?

- Pe baza analizelor cantitative care măsoară câtâ substanţă avem noi în corp în acest moment şi aceleaşi analize pe care acest proiect de lege ar vrea să le elimine. Avem nişte rezultate foarte exacte până la a miliarda parte unui gram dintr-o substanţă, adică un nanogram. Aparatura modernă poate depista orice. Bazat apoi pe constituţia noastră, ce greutate avem, ce vârstă avem, ce sex avem, ce a declarat medicul când ne-a luat analizele, ce a declarat poliţistul, ce am declarat noi, ce istoric medical avem şi aşa mai departe. Toate astea se iau în considerare de către medicii legişti care se uită pe analize şi se calculează calculat pe toată ştiinţa existentă în momentul ăsta în lume, bazat pe expertiza medico-legală care se aplică într-o sumedenie de ţări şi nu doar pentru condusul sub influenţă, inclusiv pentru omucideri, pentru persoane decedate, pentru analize de paternitate.

Toate merg la expertiza medico-legală, care este o ştiinţă pe cât de dezvoltată şi complexă, posibil omeneşte în acest moment în istorie. (...) Modelul actual pe care îl avem în acest moment în vigoare este printre cele mai protective posibile pentru şoferii nevinovaţi şi pentru cele mai certe pentru pedepsirea şoferilor cu adevărat vinovaţi. 

- Şi ca să înţeleagă şi telespectatorii. În formula asta nouă propusă de Senat şi care trebuie să treacă şi prin Camera Deputaţilor se elimină toată procedura, nu mai analizăm la nanogram ci pur şi simplu dacă există orice fel de reziduu, nu contează cât e el şi nu contează dacă a afectat sau nu condusul, e considerat că eşti pasibil de închisoare. 

- Absolut, este un fel de prezent-absent. Nu mai măsoară nimeni nimic, nu se va mai putea apăra practic nimeni şi există o sumedenie de probleme inclusiv cu acest amendament care chipurile ar excepta şoferii cu prescripţie medicală de la intrarea sub incidenţa legii penale. În primul rând, pentru faptul că vor fi pedepsiţi în continuare şoferi nevinovaţi care au oprit consumul de substanţe ilegale de zile, săptâmâni sau luni. În al doilea rând, faptul că nu se poate diferenţia biologic fără analize complete şi complexe cantitative cu expertiză medico-legală între substanţele legale cu prescripţie şi substanţele ilegale. 

Cel mai cunoscut medicament de durere de cap şi de răceală, cu o cantitate foarte mică de codeină, care este în mare parte inofensivă. În cel mai rău caz nu mai tuşeşti de la ea. Această substanţă poate să fie depistată în sânge la zile distanţă după ce ne-a expirat nouă prescriţia. Dacă luăm această pastilă de răceală înt-o duminică seara la ora 21.00 şi ne culcăm şi de dimineaţă la ora 7.00 noi suntem pe şosele fără nici un efect asupra acelei substanţe în corpul nostru ieşim pozitiv şi la testul poliţiei şi la testul calitativ din analizele de sânge. În al doilea rând, faptul că acea codeină din medicament, în momentul în care noi o consumăm şi ea se metabolizează, intră în corp, îşi face efectele, ea se transformă în morfină. Adică, practic, heroină, un drog de mare risc, injectabil şi o să fie imposibil fără analize complexe să putem stabili dacă şoferului îi rămăsese rezidual medicament de răceală în sânge sau dacă îşi injectase heroină cu câteva ore în urmă.

În al treilea rând vom avea o tranziţie extraordinară şi terbilă de la substanţe complet ilegale către medicamente controlate pentru care este de ajuns o prescripţie pe care şoferii ar putea să nu o respecte deloc şi în loc de o pastilă să ia 10 sau în loc de o substanţă legală minimă să fenteze legea cu una ilegală mascată de prescripţie. Nu cred că realizează vreunui dintre acei parlamentari care au votat pentru această lege că logistic înseamnă ca milioane de oameni să umble zilnic cu hârtii de la medic, hârtii adesea procedural care sunt oricum lăsate la farmacii. Vom avea cabinete de medici de familie blocate.

Ca să nu mai vorbim de cazurile absolut halucinante în cazul în care cineva îşi face o intervenţie, o anestezie, care trece peste câteva ore, dar rămâne substanţa activă, teoretic periculoasă, fără niciun fel de trimitere de la medic în corpul nostru rezidual. Asta e foarte important să ştim că este o diferenţă gigantică între a avea o substanţă în corp rezidual şi a ne afecta. (...) Noi cu toţii avem în organism o grămadă se substanţe la cantităţi infirme, de ordinul nanogramelor în sânge fără să fim vreun pericol pentru noi şi pentru alţii.

- Cum e ideal să rămână legea astfel încât să şi evităm situaţiile în care şoferi drogaţi la volan să producă victime? Care e varianta ideala?

- Două soluţii. Prima, fie să rămână legea în starea actuală, în care este acum în vigoare, prin care nu scapă acesle cazuri extrem de mediatizate. Tocmai invers, bazat pe decizia Înaltei Curţi noi putem să ştim acum cu siguranţă că aceste cazuri mediatizate sunt sub influenţă, aşa cum au spus medicii legişti în aceste cazuri. Sau a doua soluţie, dacă se doreşte neapărat schimbarea legii actuale, este să se introducă analiză cantitativă pentru toate substanţele legale sau ilegale ca să scutim pedepsirea şoferilor nevinovaţi şi să fim siguri că pedepsim doar vinovaţii.

Aidoma, cum este în zeci de state europene care au praguri de măsurare, de calibrare a aparatelor de sânge. Şi avem nevoie de expertiză medico-legală ca să ştim dacă şoferii sub medicaţie au urmat tratamentul cum trebuie. Şi în al treilea rând, avem nevoie în cele din urmă de protocoale medicale ca şoferii care conduc cu medicamente cu substanţe psihoactive care au nevoie să conducă în siguranţă precum cele pentru deficit de atenţie  pe bază de amfetamine sau ADHD.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰