Video Fost comandant NATO: "O situație precum cea din Ucraina trebuie avută în vedere". Ce riscuri și mize aduce noua Lege a Apărării

În următorii cinci ani, România îşi va majora, treptat, cheltuielile pentru Apărare.

"Ministrul Apărării a fost mandatat ca în negocierile care vor pregăti Summit-ul NATO din iunie de la Haga să își asume în numele țării noastre creşterea etapizată a bugetului pentru Apărare", a declarat preşedintele interimar Ilie Bolojan.

În plus, România va accesa creditul pus la dispoziție de Comisia Europeană pentru dotarea și modernizarea Armatei. 

Vezi și

"În felul acesta România își poate îmbunătăți capabilitățile militare fără să fim în situația în care punem o presiune mare pe bugetul național", a continuat Bolojan.

Consiliul Suprem de Apărare a Ţării a avizat noua Lege a Apărării Naţionale, care urmează să fie votat de Parlament.

Noua lege CSAT permite acțiuni militare peste graniță

Potrivit legii, Armata Română ar putea să participe la acţiuni pentru menţinerea păcii în afara teritoriului național. Asta în contextul în care marile puteri din Europa ar putea să trimită trupe pentru menţinerea păcii în Ucraina, dacă se va ajunge la un acord de pace cu Federaţia Rusă. Într-un alt scenariu, soldaţii români ar putea contribui la apărarea colectivă dacă un stat aliat ar fi atacat, iar NATO ar activa Articolul 5. În plus, legea va permite Armatei să desfăşoare misiuni în afara ţării pentru a garanta independenţa şi suveranitatea statului român.

Generalul Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO, crede, însă, că dislocarea soldaţilor dincolo de graniţe ar putea slăbi apărarea României.

"Într-adevăr, o situație precum cea din Ucraina trebuie avută în vedere. Noi avem nevoie de forțele noastre pe teritoriul național, având în vedere proximitatea incendiului, astfel încât să fie gata la nevoie să acționeze pentru sprijinul apărării naționale", a transmis generalul Mircea Mîndrescu, fost comandant NATO.

Armata va putea să intervină rapid la nivel regional

Altă prevedere din legea Apărării spune că, în caz de război, în Capitală şi în toate judeţele se va instala câte un comandant militar, în subordinea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.

Combaterea amenințărilor hibride este un alt concept introdus în premieră. În acest caz, Parlamentul ar putea să aprobe angajarea unor forţe militare sau non-militare, pe teritoriul ţării sau în afara teritoriului naţional. Scopul acestor forțe ar fi să elimine atacurile hibride. Dincolo de asta, șeful statului poate dispune, la propunerea premierului, măsuri pentru protejarea cetăţenilor români aflați în pericol în afara teritoriului național.

"Uneori putem vedea așa numite atacuri hibride care produc consecințe echivalente cu loviturile clasice, uneori chiar nucleare", a adăugat generalul Mîndrescu.

Legea prevede și transferul de autoritate în cadrul unor misiuni aliate. În acest scenariu, comanda trupelor române poate fi preluată de un comandant aliat sau de Coaliţie, dar în același timp, există și scenariul în care un comandant român este cel care ar prelua controlul unor forţe străine.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰