Video Ce ascunde scandalul declanşat de "emisarul" Dragoș Sprînceană: "O gafă gravă de politică externă. Ciolacu trebuie să-și asume responsabilitatea"

Omul de afaceri Dragoş Sprînceană, proprietarul unei firme de transporturi înfiinţată peste Ocean, spune că le-a cerut americanilor din administraţia Trump, pe care i-ar fi întâlnit la un "party, dar cu ştaif", în cuvintele premierului, să ignore declaraţiile de la Bucureşti, potrivit cărora ţara noastră sprijină Ucraina şi parteneriatul cu Franţa pentru că preşedintele ţării, Ilie Bolojan, titularul pe politică externă, este doar interimar, ceea ce înseamnă că după alegeri situaţia se va schimba.

Am analizat întreaga situaţie alături de Marius Ghincea, politolog şi cercetător la Institutul Federal de Tehnologie Zurich.

Marius Pancu: Cum lasă România scandalul pe care tocmai l-am văzut? În ce poziţie?

Vezi și

Marius Ghincea: Ne lasă într-o poziţie de vulnerabilitate în ceea ce priveşte diplomaţia românească şi poziţia clară a României faţă de sprijinul acordat Ucrainei, care este în interesul nostru strategic, aşa cum a spus şi preşedintele Bolojan, cât şi într-o situaţie extrem de dubioasă legată de relaţia noastră cu Statele Unite. De altfel, dintr-o perspectivă academică, acest caz este un caz tipic de problema delegării. Avem asimetrie informaţională, hazard moral, selecţie adversă, toate cazurile-şcoală pe care le învaţă studenţii în anul doi sau trei de facultate, la Economie sau la Ştiinţe Politice, se întâmplă în faţa ochilor noştri. 

Marius Pancu:  Bun, adică nu trebuia să facă Marcel Ciolacu nici măcar acest demers. 

Marius Ghincea: Într-adevăr. Avem un serviciu diplomatic care reprezintă interesele României, avem o ambasadă la Washington, care reprezintă interesele României, şi România putea să apeleze, totodată, şi la servicii de lobby. Există companii în Washington care sunt specializate tocmai în promovarea intereselor statelor terţe în relaţia cu autorităţile americane şi cu liderii americani, atât pe căi directe, cât şi pe căi mai informale. Domnul Ciolacu se pare că a dorit să se folosească de o abordare mai dâmboviţeană. Să se folosească de relaţiile informale prin terţi pe care îi cunoaşte şi astfel să spere să rezolve problema Visa Waiver, în cazul României. Însă, aşa cum ne spune şi teoria economică, trebuie să ne asigurăm că delegatul, cel care ne reprezintă, emisarul, este foarte bine aliniat pe partea de comunicare şi de interese, că nu există riscul unui hazard moral şi că poţi să-ţi controlezi delegatul sau, în cazul acesta, emisarul, cât se poate de bine. D-aia, spre exemplu, în cazul diplomaţiei, în cazul ambasadorilor, există nişte reguli diplomatice extrem de stricte cu privire la ce poţi să comunici şi cum poţi să comunici. 

Marius Pancu: Atunci ce suspectaţi aici? Că a fost, pur şi simplu, necunoaştere? A fost, eventual, chiar o strategie dintr-aceasta, electoralistă, cumva? Ca să pareze mesajul, să vibreze mesajul pe care l-ar da un eventual emisar special cu o parte a electoratului suveranist de la noi din ţară şi să aducă asta voturi înspre PSD? Ce suspectaţi că s-a întâmplat de fapt? Pentru că, aşa cum arătam şi eu mai devreme, declaraţiile domnului Sprînceană nu sunt noi. Adică nu le-a descoperit nimeni astăzi sau ieri. 

Marius Ghincea:  Eu nu aş putea decât să speculez, dar dacă îmi cereţi asta, pot să vă spun că este de notat faptul că nu domnul Ciolacu este cel care a anunţat numele domnului Sprînceană, ci domnul Sprînceană este cel care i s-a prezentat ca fiind unul dintre emisarii trimişi de către prim-ministrul Ciolacu. Domnul Ciolacu a venit ulterior să confirme această informaţie. Deci putem să suspectăm că domnul Ciolacu, de fapt, nu a vrut să dezvăluie identitatea domnului Sprînceană şi domnul Sprînceană a venit şi s-a prezentat, cumva, singur publicului. Altfel, e treaba oricărui decident şi a echipei din jurul Guvernului să se asigure că persoanele care reprezintă interesele României au un background, o imagine, nişte poziţii care să nu contravină poziţiilor şi intereselor statului român. Aici putem să suspectăm că nu a existat un background check, cum spun americanii. Nu a existat o verificare a poziţiilor, a cunoştinţelor, a relaţiilor pe care acest domn le are, de exemplu, în ceea ce priveşte politica internă, pentru că pare să fie în sprijinul unui candidat pentru alegerile prezidenţiale care nu este tocmai candidatul pe care coaliţia de guvernare îl propune în aceste alegeri. Deci pare să fie, mai degrabă, o inadvertenţă în cancelaria premierului, care nu a făcut verificările necesare. Altfel, nu aş putea să speculez mai departe de atât.

Marius Pancu: Aţi făcut dumneavoastră o remarcă interesantă cu privire la lobby-ul care se întâmplă în Statele Unite şi este reglementat legal, într-adevăr, dar există acolo şi o lege a agenţilor străini, dacă fac acest tip de lobby. Domnul Sprînceană, din câte ştim noi, nu este înregistrat. Ce poate să atragă asta drept consecinţe?

Marius Ghincea:  Legea americană din anii '30 impune oricărui cetăţean american care face lobby sau doreşte să promoveze interesele străine în Statele Unite să se înregistreze într-un registru. Iar domnul Sprînceană nu este înregistrat. Am verificat în registru aseară. Penalităţile, sancţiunile legale implică atât potenţialul unei sancţiuni cu închisoare de la trei luni la cinci ani sau amendă penală de până la jumătate de milion de dolari. Dar dacă vă amintiţi de acum câţiva ani, consilierul domnului Trump a fost condamnat pentru că, spre exemplu, a făcut lobby pentru statul turc, pentru guvernul de la Ankara, fără să se înregistreze, şi a fost trimis la închisoare. Deci, din punct de vedere legal, în Statele Unite nu poţi să faci lobby în orice condiţii. Trebuie să te înregistrezi în acest registru, care este o obligaţie legală cu sancţiune penală, iar până în acest moment, dacă domnul Sprînceană a făcut orice formă de lobby, fără să se fi înregistrat, a încălcat legea americană. Totodată, şi din perspectiva legii române, domnul Sprînceană nu poate să vorbească în numele sau pe seama României fără să aibă un mandat oficial. Pentru că nu putem, oricine dintre noi, eu, dumneavoastră, să ne ducem în cancelaria altui guvern, a altui stat, şi să spunem că vrem ceva sau să vorbim în numele sau pe seama României. Legea românească interzice uzurparea de calităţi oficiale, tot cu sancţiuni penale. 

Marius Pancu: Ce fel de responsabilitate politică ar trebui să-şi asume Marcel Ciolacu după acest episod?

Marius Ghincea:  Domnul Ciolacu trebuie să-şi asume responsabilitatea completă asupra acestui episod. Nu ştiu exact care ar putea să fie consecinţele, dar este evident că este un eşec de politică publică. Este evident că a fost o neînţelegere între Palatul Cotroceni şi Palatul Victoria cu privire la coordonatele politicii externe româneşti şi riscă să aducă prejudicii importante de imagine şi din perspectivă strategică pentru România, pentru că trebuie să ne menţinem o predictibilitate în relaţia cu partenerii noştri europeni, dar şi cu administraţia americană. Un astfel de scandal nu doar că ne afectează imaginea în relaţia cu partenerii noştri din Europa, în special cu Franţa şi cu Ucraina, dar şi în relaţia cu Casa Albă, care nu mai ştie ce să înţeleagă ca urmare a acestor semnale care vin de la Bucureşti prin diferiţi intermediari. Fie prin intermediul Guvernului, fie prin intermediul acestor emisari speciali neoficiali.

Marius Pancu: Vreau să insist pe întrebarea anterioară. E un tip de gafă care ar trebui să se soldeze cu o demisie din partea premierului?

Marius Ghincea:  Nu aş vrea să mă pronunţ cu privire la oportunitatea demisiei prim-ministrului. Cred că alţi oameni ar putea să exprime pe această temă. Este, însă, o gafă majoră, extrem de gravă în ceea ce priveşte politica externă şi diplomaţia românească. Dacă ar fi fost un alt şef de Guvern sau un alt oficial al statului român, probabil că nu ar mai fi fost în funcţie în acest moment. 

Marius Pancu: Bun, şi mă întorc la ce spuneam. Pentru că menţionaţi predictibilitatea în raport cu partenerii noştri, în special Franţa şi Ucraina, cunoaşteţi foarte bine culoarele diplomaţiei, ajunge un astfel de scandal la urechile partenerilor sau rămâne el, cumva, localizat la nivel naţional? Cât de tare i-ar putea îngrijora un astfel de scandal?

Marius Ghincea: Acest scandal a ajuns, deja, în toate cancelariile europene. Toate ambasadele din Bucureşti au ca principal obiectiv urmărirea situaţiei politice şi sociale de la Bucureşti. Şi Ambasada Franţei, şi Ambasada Ucrainei, toate ambasadele au trimis, deja, note de informare către capitalele lor, iar şefii de stat sau de guvern din respectivele state au fost deja informaţi, dacă nu se puteau informa deja din presa internaţională. Deci, din punctul acesta de vedere, ce se poate face acum este ca diplomaţia românească şi preşedintele Bolojan să reasigure partenerii noştri străini, în special Kievul şi Parisul, Parisul de care depindem, din multe puncte de vedere, intern, pentru că trebuie să ne amintim că în România avem soldaţi francezi care sunt aici pentru a ne garanta securitatea ca parte a configuraţiei de securitate a flancului estic din cadrul NATO. Deci, din punctul aceste de vedere, diplomaţia românească trebuie să reasigure Parisul că relaţiile noastre cu Franţa rămân predictibile, stabile, că avem un parteneriat strategic şi că acest episod regretabil nu va afecta ceea ce este de altfel un parteneriat strategic care se dezvoltă din ce în ce mai mult. Franţa, cu costuri posibile potenţiale ridicate politic, a luat nişte poziţii foarte favorabile Bucureştiului şi autorităţilor de la Bucureşti, în ultimele luni, în contextul anulării alegerilor. 

Marius Pancu: Şi, totuşi, o ultimă chestiune, scurt. Cum gestionăm relaţia cu Statele Unite? Pentru că este clar că, în acest moment, există un pic de răceală între două ţări.

Marius Ghincea: Pe scurt aş putea spune că modul în care putem rezolva această situaţie este folosind canalele oficiale şi apelând la metode mai convenţionale de promovare a intereselor româneşti atât prin intermediul diasporei româneşti, pentru că diaspora oricărui stat este importantă pentru promovarea intereselor naţionale, dar poate nu prin reprezentanţi care nu se aliniază adecvat poziţiei oficiale a statului român, şi prin încurajarea unor firme de lobby. Spre exemplu, dacă ne uităm la bugetele Ungariei sau Poloniei la Washington, vedem că aceste state de pe flancul estic al NATO cheltuiesc semnificativ mai mult pentru promovarea intereselor sale, decât România, şi se văd şi rezultatele. Preşedintele Duda s-a văzut cu Donald Trump, Viktor Orban are o relaţie privilegiată cu Donald Trump, sigur, şi din cauza sau datorită idealurilor politice sau poziţiei ideologice, dar şi datorită contribuţiilor financiare la o mobilizare de promovare a intereselor naţionale.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰