Video "Nu pot admite că vor birui forţele astea pro-moscovite". Cum se văd alegerile din România în R. Moldova

Suntem în Doroţcaia, pe malul stâng al Nistrului. Un loc în care s-au dat bătălii grele în anii '90, în timpul războiului din Transnistria. În zona care a rămas sub autoritatea Chişinăului, încă se mai văd şi azi soldaţi cu arme şi cu glonţ pe ţeavă. 

Microbuzele şi autobuzele cu elevi din Transnistria, teritoriu din Republica Moldova, controlat de armata a 14-a a Rusiei, intră în acest moment în Doroţcaia de sub jurisdicţia Chişinăului. Între cele doua teritorii există şi o aşa zisă vamă păzită de militari ruşi. Copiii vin aici la şcoală special ca să urmeze cursurile în limba română.

În 1992, după războiul prin care zona de la dreapta Nistrului se desprindea de Republica Moldova, autorităţile au interzis predarea în grafie latină, în şcoli. Alfabetul chirilic şi limba rusă aveau să fie repuse în drepturi. Spre disperarea părinţilor şi mai a ales a profesorilor care locuiau acolo şi care nu concepeau ca în şcoală să nu se studieze în limba părinţilor şi a bunicilor lor.  

Vezi și

Şcoala unde se învaţă româneşte

"De la bun început a fost greu, chiar riscant, inclusiv şi eu am fost arestată, ca să refuz această idee, dar nu am refuzat", spune Eleonora Cercavschi, director liceul "Ştefan cel Mare". Eleonora Cercavschi, profesor de limba şi literatura română, era atunci şi directoarea liceului "Ştefan cel Mare" din Grigoriopol. "Am trecut prin foarte multe provocări, dar nu am văzut, de exemplu, pentru mine, nu am văzut altă cale. Nu am putut să fiu trădătoarea neamului meu", adaugă Eleonora Cercavschi, director liceul "Ştefan cel Mare".

După 4 ani în care a stat mai mult prin beciurile arestului, profesoara a reuşit o victorie nesperată. Dar extrem de preţioasă. Liceul condus de ea, cu tot elevi, s-a refugiat în şcoala din Doroţcaia, peste Nistru. Şi de peste 20 de ani, generaţii de copii, împreună cu profesorii lor, fac naveta cu autocarele câte 30 de kilometri în fiecare zi, doar ca să înveţe în limba română. Ei sunt generaţia care priveşte cu optimism spre viitor. Un viitor dincolo de graniţele ţării în care trăiesc acum. 

Gabriel are şi paşaport românesc. E pregătit şi pentru momentul în care va merge la vot. "Eu cred că viitorul preşedinte al României trebuie să fie un preşedinte care nu e condus de nimeni, să fac tot posibilul ca poporul să se dezvolte, ţara să fie în securitate şi în dezvoltare", spune Gabriel.

Cum se văd alegerile în R. Moldova

Din cei 2 milioane şi jumătate de cetăţeni ai Republicii Moldova, în jur de 1 milion au paşaport românesc. Valerian Grosu, profesor de arte din Iurceni, e unul dintre ei. "Paşaportul românesc, adică cetăţenia română am redobândit-o atunci când s-a putut, la bun început în '95, am avut deja cetăţenia română. Cred că sunt primul din sat, am certitudinea, pentru că sunt român, nu sunt altceva, părinţii sunt români, s-au născut în 1924, nu puteam altfel", spune Valerian Grosu, profesor de arte.

N-a lipsit niciodata de la vot. E o obligaţie de onoare. Pentru o Românie democrată, liberă, europeană. "Ne vrem alături în Uniune Europeană, dar nu răzleţiţi, adică Basarabia să revină la matca de la care a fost smulsă, sigur că e greu, dar consider că a sta deoparte, fiind despărţiţi de ţară, este ceva nefiresc. Sigur, pentru asta trebuie să se lucreze serios şi laChişinău şi la Bucureşti", adaugă Valerian Grosu, profesor de arte.

"Europa nu are decât de câştigat pentru că va avea o Românie mare, întregită, puternică. O naţiune dacă e mai unită e mai puternică. Uniunea Europeană are nevoie de ţări puternice, ea atunci va fi şi ea mai bogată, inclusiv România Mare", crede Nea Ion.

Ne-am întâlnit cu nea Ion, epigramist, profesor de pedagogie, participant activ la mişcarea de eliberare naţională din Basarabia şi veteran de război, în centrul satului Iurceni. Acolo unde bunicul lui a fost primar şi unde acesta a construit, pe strada Mihai Eminescu, colţ cu Ştefan cel Mare, cel mai frumos loc de agrement din zonă. În mijloc tronează bustul lui Eminescu. 

"Am extins parcul şi l-am înfrumuseţat cu bustul marelui Eminescu care e îndreptat cu faţa spre patria mamă, România. Şi încolo e România", arată el. Din datorie faţă de ţara de care se simte legat cu trup şi suflet, nea Ion va merge la vot şi e optimist. "Eu nicio clipă nu pot admite că vor birui forţele astea pro-moscovite, în niciun caz. Prea românii de dincolo de Prut, au trecut prin multe încercări, încât nu pot să dea greş. Nu pot", adaugă Nea Ion.

La ultimele alegeri prezidenţiale din România au votat 80.000 de moldoveni - un număr record. Practic, ei au făcut şi pot face în continuare diferenţa când vine vorba de alegerea viitorului preşedinte. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰