Video Lăcaşul de cult vechi de aproape 400 de ani, considerat Meteora României. Mii de pelerini urcă pe jos până la biserica dintre stânci
Construită aproape de cota 1.000, în munţi, la adăpostul unei păduri de mesteceni, e Meteora României - Mănăstirea Arnota, din judeţul Vâlcea. O cetate cu ziduri groase, aşezată la limita dintre cer şi pământ, unul dintre cele mai importante monumente de artă religioasă din ţara noastră. De aproape patru secole, mănăstirea oferă un ospăţ spiritual: pagini de istorie, legende şi rugăciune.
Drumul credinţei începe pe o şosea pe jumătate asfaltată şi cu multe serpentine, printr-o carieră de piatră. La culmile muntelui, unde pământul îşi dă mâna cu cerul, e Mânăstirea Arnota. În urmă cu aproape 400 de ani, aici se punea piatra de temelie a unei mici mânăstiri.
Situată la peste 800 de metri altitudine, Mânăstirea Arnota e cea mai cunoscută ctitorie a lui Matei Basarab. E mai departe de răutăţi şi mai aproape de Dumnezeu, aşa cum îi plăcea să spună chiar domnitorului despre acest lăcaş din vârful muntelui.
Legendele spun că, la debutul domniei sale, Matei Basarab s-a salvat aici de turci. Biserica, atestată documentar în 1636, a fost renovată, două secole mai târziu, Ştirbey Vodă.
"Matei Basarab a zidit această biserică din cărămidă atunci când a fost salvat în mod miraculos, însă se pare că exista înainte o bisericuţă de lemn ridicată de tatăl lui Matei Basarab, Danciu. Atunci era un drum mult mai micuţ, mai îngust. Se ajungea şi mai anevoios decât astăzi", a povestit Ambrozia Rucăreanu, Maica Stareţă a mănăstirii Arnota.
- 16 aprilie, evenimente importante care au avut loc în această zi de-a lungul timpului
- 16 aprilie, Sfintele Muceniţe Agapi, Hionia şi Irina. Sărbătoare importantă în calendarul ortodox
- Cum schimbă un proiect pilot din Brăila viețile tinerilor cu dizabilități. Alex are autism, dar a descoperit că...
- Evenimente în Bucureşti, marţi 15 aprilie. Ce nu trebuie să ratezi
- Deniile din Săptămâna Mare. Ce semnificaţie are fiecare
Domnitorul şi-a dorit ca Arnota să fie necropola întregii sale familii. visul i s-a îndeplinit. Până în 2000 a fost mânăstire de călugări, iar de atunci e casă pentru măicuţe. 15 maici sunt acum sufletul Mânăstirii Arnota.
"Încercăm să ducem o viaţă în rugăciune. Întotdeauna, rugăciunea trebuie îmbinată şi cu lucrul mâinilor, încercăm să facem şi diverse alte activităţi, dar care să nu se scoată din ritmul slujirii pe care trebuie să o dedicăm, în primul rând, Domnului", a adăugat stareţa.
Iar vestea s-a dus printre pelerini. Mulţi se încumetă să urce pe jos până la biserica de lângă stânci. Cu bani europeni, a fost restaurată mare parte din clădire.
"E o linişte extraordinară, pentru că e o încărcătură duhovnicească deosebită, încercăm să-i aducem şi pe copii, să-i familiarizăm cu locul, să-i familiarizăm cu relaţia pe care trebuie s-o avem cu Dumnezeu. Plecăm mai încărcaţi de aici", a spus o femeie.
Un loc cu activităţi inedite pentru copii
În fiecare an, zeci de copii lasă telefoanele acasă şi merg în tabără la mânăstire. Tot aici, descoperă un muzeu inedit.
"Putem vedea în panoul din faţă trei dintre ferecăturile de la sfintele moaşte pe care Matei Basarab le-a dăruit Mânăstirii Arnota. Ele se află tot la Muzeul de Artă din Bucureşti, în Sala Tezaur. Pe inscripţia de pe ele, putem citi: Dăruite de Matei Voievod şi Elina Doamna şi cumpărate de la călugări din Muntele Athos şi dăruite Mânăstirii Arnota şi vai de cel ce le va înstrăina vreodată. A făcut danii în Bulgaria, Serbia, Macedonia, Grecia şi Muntele Athos", a mai explicat maica stareţă.
La şase kilometri distanţă de Arnota, în chei, credincioşii dau de altă bijuterie monahală: Mânăstirea Bistriţa. Judeţul Vâlcea este cunoscut ca Athosul României.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰