Ce a însemnat prima confruntare națională pe tema "biohacking-ului". Senatul Științific al FDVDR a adunat toate perspectivele într-un singur eveniment
Anul 2025 a adus, în sfârșit, primul eveniment major din România dedicat sută la sută fenomenului biohacking, prin conferința "Biohacking: Viitorul medicinei longevității sau experiment periculos?".

Organizat de Senatul Științific al Fundației Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României, evenimentul a reunit personalități din domenii diverse, de la cardiologie și kinetoterapie, până la antreprenori specializați în algoritmi de imagistică medicală sau psihoterapie integrativă.
De ce a fost nevoie de o dezbatere amplă pe tema asta? Pentru că interesul pentru optimizarea organismului și încetinirea îmbătrânirii a crescut considerabil, iar piața românească a început să fie plină de oferte: suplimente "minune", dispozitive care promit să-ți reducă stresul și aparate de măsurare a vârstei biologice.
La conferință, mulți au aflat că astfel de proceduri nu sunt neapărat "periculoase", dar pot deveni riscante dacă se aplică la întâmplare. Medicii au fost fermi: oricât de fascinant ar fi să-ți personalizezi nutriția și să-ți urmărești biomarkerii cu tehnologie de ultimă generație, ai nevoie de un plan medical coerent.
Practicanții veterani ai biohacking-ului, precum Gabriel Peșa, au vorbit despre cum și-au inversat efectiv vârsta biologică și s-au obișnuit să-și controleze starea fizică și mentală în detaliu. Printre elementele cheie menționate frecvent: folosirea aminoacizilor esențiali potriviți, gestionarea corectă a hidratării, tehnici de respirație și, în unele cazuri, ozonoterapie sau expunere la hipoxie prin capsule speciale. Cu toate acestea, nu totul e despre corp – discuțiile au inclus și tema stării emoționale, care poate accelera sau, din contră, frâna procesele de regenerare.
Răspunsul publicului a fost mixt: unii s-au arătat entuziasmați de perspectiva conectării la inteligența artificială, care, în viitor, ar putea oferi recomandări ultra-personalizate pe baza profilului genetic. Alții, mai sceptici, au întrebat dacă nu cumva toate aceste metode rămân privilegii rezervate celor cu bani. Organizatorii spun că, de fapt, scopul e să se creeze o democratizare a științei, aducând soluții accesibile într-un sistem medical deschis.
Concluzia generală? Biohacking-ul nu mai e doar un concept de discuție pe forumuri obscure. Conferința a dovedit că există un interes real și o nevoie de reglementare și educație. Este posibil ca, în următorii ani, România să-și formeze o adevărată comunitate a medicinei longevității, dar totul depinde de cum vor colabora specialiștii, antreprenorii și, până la urmă, pacienții.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰