Video Cine face şi cine pierde bani de pe urma războiului Israel-Hamas. Christian Năsulea, despre ţara-cheie care ar putea să perturbe tot echilibrul

Marius Pancu: Cine pierde și cine câștigă la nivelul economic acest război?

Christian Năsulea, Director Executiv al Institutului European pentru Studii Economice: Problema foarte mare spre care ar trebui să ne îndreptăm noi, sau care are șanse mai mari să ne influențeze aici în România, este cea legată de energie. Suntem într-o situație în care deja ne pregăteam pentru o nouă iarnă problematică, în care costurile energiei ar fi putut să varieze într-un mod nefericit pentru noi. Depindem de livrări de gaze naturale, depindem de petrolul care vine din această zonă care acum începe să fie afectat din ce în ce mai mult de acest conflict. Problema pe care o avem este că s-ar putea să avem niște creșteri de cost în domeniul energetic care să afecteze costurile pentru o întreagă serie de alte produse. Acesta este lucrul care cred că ne îngrijorează la nivel internațional cel mai mult. Dincolo de aceasta, evident, în momentul acesta au scăzut cotațiile bursele foarte mult, pentru acțiunile companiilor Israeliene, o pierdere care era de așteptat. În același timp, există creșteri pentru acțiunile companiilor din domeniu militar. Per total, ce aș concluziona legat de situația din Israel este că în momentul în care nu există vreo țară arabă care să intervină în acest conflict în mod direct, în momentul în care țările din zona respectivă își vor vedea interesul economic înainte de orice altceva, nu ar trebui să ajungem într-o situație în care lucrurile să se deterioreze și să ajungem să vedem perturbări majore în economie, care să fie rezultatul acestui confict.

Marius Pancu: Dacă intervine Iranul, ce se poate întâmpla?

Vezi și

Christian Năsulea, Director Executiv al Institutului European pentru Studii Economice: Iranul nu este o țară care să ne afecteze foarte mult. Iranul este o țară care deja este aliniată cu țările care au fost sancționate pentru că nu sunt guvernate de regimuri democratice, nu participă în economia mondială așa cum ar trebui, pentru că sunt ostracizate, au fost date la o parte prin alegerea guvernelor proprii. Vorbim de Iran, Rusia, Coreea de Nord, Venezuela. Sunt țări care contribuie, au un impact însă nu au un impact extraordinar de mare. Ce mi se pare că se vede în Orientul Mijlociu în acest moment este că Arabia Saudită, care este liderul în regiune, pare să aibă interese care sunt mai degrabă aliniate cu interesele Israelului, cu interesele SUA, cu interesele UE. Pentru că de foarte multe ori într-un război primează aceste aspecte economice, așteptăm la o stabilitate continuă a situației, tocmai pentru că oricât de mult ar declara Guvernele sau liderii din aceste state că nu sunt de acord cu anumite lucruri care se întâmplă, atâta timp cât își urmează interesul economic înainte de orice altceva, vom avea stabilitate și nu vom ajunge într-o situație în care să avem perturbări majore care să ne afecteze și pe noi. 

Marius Pancu: Există o țară care să câștige mai mult de pe urma războiului și una care să piardă mai mult economic?

Christian Năsulea, Director Executiv al Institutului European pentru Studii Economice: În mod foarte, foarte clar, nu știu dacă e vorba de un câștig economic atât de mult, dar Iranul, care pare să fi sponsorizat atacurile care în mod clar finanțează Hamas, finanțează Hezbollah, are ceva de câștigat din destabilizare. Din punct de vedere economic, dar și politic, Iranul este în opoziție cu Arabia Saudită și atunci acesta este un element care ar trebui să ne explice mult mai ușor ce s-a întâmplat până acum și să ne explice și acțiunile pe care continuăm să le vedem la conflictul din zonă. Practic, Iranul ar avea de câștigat sau poate cosideră că are ceva de câștigat din declanșarea și alimentarea acestui război, pe când, pentru toate celelalte țări din zonă și din lume, pacea este calea cea mai favorabilă. 

Marius Pancu: Cât de afectați am fi de o creștere exponențială a prețului petrolului?

Christian Năsulea, Director Executiv al Institutului European pentru Studii Economice: România, ca țară membră a UE și România ca țară cu economie de piață care este complet integrată în piața internațională pentru energie, chiar dacă are surse proprii la nivel local, nu rămâne neafectată în momentul în care există perturbări majore în sistemul energetic internațional, pe piața energiei la nivel internațional. Chiar dacă noi producem gaze naturale, petrol, electricitate din surse suficiente pentru consumul intern al țării, în momentul în care prețurile încep să crească, devine mult mai interesant pentru companiile din domeniu să vândă aceste resurse pe piața internațională. Este absolut normal să se întâmple în felul acesta pentru că există motive care țin de solidaritatea la nivel european, există motive care țin de profitabilitatea acestor companii și de capacitatea de a investi în dezvoltarea ulterioară care fac ca această redistribuire a produselor energetice de la nivel național pe piața internațională să fie bună pe termen lung. Însă asta înseamnă, de asemenea, că în momentul în care apar probleme în acest domeniu vom resimți și noi aceste probleme pe plan local, chiar dacă matematic sursele de energie la nivel național în România ar fi suficiente pentru consumul României.

Marius Pancu: Care sunt perspectivele pe inflație în urma acestui război pe termen scurt, mediu și lung?

Christian Năsulea, Director Executiv al Institutului European pentru Studii Economice: În situația în care interesele țărilor din Orientul Mijlociu vor prima și situația rămâne relativ stabilă, așa cum este acum, nu avem de ce să ne aștetăm la o presiune inflaționistă semnificativă. După ce am trecut prin Covid, prin războiul din Ucraina, printr-o grămadă de crize într-un interval foarte scurt, am devenit mai puțin sensibili la lucruri care în alte vremuri ar fi dus la perturbări majore, la variații smenificative pe burse. Mi se pare că ne-am obișnuit cu evenimente din acestea care se întâmplă doar o dată într-o viață, doar că tot vin unul după altul încât, din punct de vedere economic, situația rămâne mult mai stabilă chiar în condițiie extraordinare. 

Marius Pancu: Lebăda neagră care ar putea să perturbe tot echilibrul ăsta care ar fi?

Christian Năsulea, Director Executiv al Institutului European pentru Studii Economice: Ce ar putea să se întâmple este ca unul dintre statele din Orientul Mijlociu, care condamnă Israelul sau care critică modul în care tratează Israelul problema teroriștilor care au atacat țara, ar fi să intervină în acest conflict. Dacă am avea o intervenție din partea unui stat care fie aliniat cu societatea modernă civilizată, să zicem Qatar, în momentul acela lucrurile s-ar deteriora foarte mult, atât din punct de vedere militar dar și economic, pentru că de Qatar depindem în UE în momentul acesta pentru asigurarea necesarului de energie. O neînțelegere la acest nivel ar însemna o deteriorare masivă a capacității noastre în UE de a ne asigura energia necesară. 

Marius Pancu: Care dintre cele două războaie pe care le-am experimentat în ultimii doi ani are un efect mai grav asupra economiei mondiale pe o parte și românești pe de altă parte?

Christian Năsulea, Director Executiv al Institutului European pentru Studii Economice: În mod clar, războiul din Ucraina a avut și continuă să aibă un efect mult mai important pentru că în Europa devenisem atât de dependenți  de gazul rusesc, încât nici nu ne puneam problema să ajungem în situația în care să fim nevoiți să renunțăm la această sursă de energie. Ori, într-un timp foarte scurt, țările europene s-au mobilizat și iată că am ajuns într-o situație în care ne descurcăm fără, sau aproape fără și Rusia este nevoită să-și vândă produsele petroliere pe alte piețe la prețuri mult mai mici. Schimbarea în modul de funcționare al economiei foarte mare în ceea ce privește alimentarea cu energie care venea din Rusia. Când vine vorba de acest conflict din Israel, nu avem o țară care să fie vizată de acest conflict în mod direct, Israelul care să fie mare producătoare de energie și să ne afecteze în mod direct. Avem însă alte țări în regiune care ar putea să-și ajusteze producția dacă nu mai avem un consens la nivel internațional cu privire la ceea ce ar trebui făcut ca să se rezolve problema. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰