Video Care sunt riscurile să aibă loc "Yalta 2" cerută de Putin. Armand Goşu: Suntem într-o criză majoră de securitate, Trump urăşte Europa

Donald Trump l-a avertizat pe Zelenski că s-ar putea să rămână fără ţară. Declaraţia a venit la scurt timp după ce preşedintele ucrainean i-a transmis omologului său american că trăieşte într-un spaţiu al dezinformării ruseşti, pentru că, mai devreme, Trump îl catalogase pe Zelenski drept ilegitim şi avansa o susţinere de doar 4% a actualului preşedinte în rândul ucrainenilor. 

Acum, verificarea declaraţiilor lui Trump, false de la un cap la altul. Cele mai recente sondaje îl arată pe Zelenski cu un procent de încredere de 55%. Mai mare decât în decembrie, dar mai mic decât la începutul războiului, când era la 90%. Oricum, peste Trump care, în SUA, are sub 50%, cum arată un sondaj Reuters, procent mai mic decât Obama şi Biden în luna de miere prezidenţială, care se încheie joi. 

Apoi, Zelenski nu e singurul lider care în vreme de război nu organizează alegeri. Nici Churchill n-a făcut-o, iar Regatul Unit n-a avut scrutin din 1935, 1940. Motivele sunt lesne de înţeles şi ţin de infrastructură - nu poţi organiza o votare sigură fără teama că va pica o rachetă la urne, peste civili, nu poţi aduce sute de mii de soldaţi la vot, nici milioane de refugiaţi, deci nu poţi acorda drepturi şi acces egal cetăţenilor. 

Vezi și

Zelenski n-a avut acces la 500 sau 300 de miliarde de dolari americani, aşa cum clamează Trump, ci undeva la 170, potrivit rapoartelor din Congres. 70 cheltuiţi tot în SUA, pentru arme. Premierul birtanic a sărit în apărarea lui Zelenski şi a transmis că pentru Marea Britanie este un lider ales cât se poate de democratic.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Armand Goşu, istoric şi specialist în spaţiul ex-sovietic. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

- Aşadar, declaraţia şefului cancelariei prezidenţiale, Cristian Diaconescu, că la negocierile SUA-Rusia, de la Riad, Rusia a cerut, practic, o Yalta 2, o reîmpărţire a sferelor de influenţă, inclusiv retragerea trupelor din România. Cristian Diaconescu spune, cu subiect şi predicat, că acest lucru nu o să se întâmple în acest moment, pentru că Statele Unite au refuzat, dar n-avem garanţii pe viitor. Până unde poate să meargă, domnule Goşu, în această nouă paradigmă de guvernare a lui Donald Trump, dezangajarea Statelor Unite faţă de România şi de restul statelor din estul Europei?

- Păi ar putea să meargă destul de departe, pentru că informaţiile care au circulat indicau faptul că s-ar putea ajunge la o retragere americană, retragere masivă de trupe americane din Europa, pe aliniamentul de dinainte de 1990. Ba chiar era luată în discuţie şi o retragere din Italia, adică inclusiv ce aveau americanii acolo după 1945, deci după 1949, ca să zicem după înfiinţarea NATO. Deci în momentul acesta suntem într-o situaţie de criză, de criză majoră de securitate şi de apărare. Suntem în cel mai grav moment de după terminarea Războiului Rece, de după prăbuşirea URSS. 

- Dacă Donald Trump îşi doreşte să continue şi cu restul estului Europei şi cu România stilul acesta tranzacţional, cum ar putea să forţeze România? Am văzut că la Ucraina a cerut metalele rare, de pildă. Ce ar putea să forţeze astfel încât America să asigure, în continuare, umbrela de securitate pentru ţara noastră în această relaţie bilaterală, dacă o transform aşa.

- Nu cred că poate să ceară ceva ce l-ar interesa cu adevărat şi ceva ce n-are America, pentru că pe el îl interesează, în momentul acesta, să înnoade o relaţie specială cu Putin, cu Rusia. Şi este dispus, pentru a obţine această relaţie specială între Statele Unite şi Rusia, să facă concesii care nouă ni se păreau, până acum câteva zile, de neimaginat. Deci eu cred că România, ţările de pe flancul estic ar trebui să se pregătească pentru vremuri tulburi. Toată lumea, de fapt, analişti mulţi, nu ştiu dacă chiar toată lumea, dar am văzut analişti mulţi, atât români, cât şi din străinătate, care fac o comparaţie cu primul mandat al lui Trump în care sigur el s-a ambalat foarte mult pe întâlnirea cu liderul nord-corean, apoi s-a plictisit. De asemenea, a vrut cu Putin, că o să iasă, dar el e un showman, el are nevoie de poză.

Într-adevăr, în primul mandat, în jurul lui era vicepreşedintele Pence, era Bolton la consilier de securitate, era Pompeo la Departamentul de Stat, erau oameni care îl puteau opri, împiedica, cumva, să facă prostii, să ia decizii dintr-acestea care să schimbe, practic, dinamica de securitate globală. Acum nu mai este nimeni care să poată să facă lucrul acesta. Iar el, la supărare, aşa cum aţi văzut, a făcut o postare de-a dreptul halucinantă prin care preia, practic, cam toate fake-news-urile, fake-urile lansate de Rusia în ultimii trei ani, inclusiv cu formulări din propaganda rusească. Dacă acest lucru nu ne trezeşte, nu ne mai trezeşte nimic. Atunci soarta noastră este pecetluită.

- Dar care este scopul acestei apropieri? Asta nu reuşim să înţelegem momentan. De ce vrea Trump mai degrabă cu Rusia decât alături de partenerii tradiţionali de până acum? De ce are nevoie să demanteleze Uniunea Europeană?

- Pentru că urăşte Europa, pentru că urăşte Germania, cum am văzut şi în primul mandat şi acum. A refuzat să se întâlnească cu cancelarul, cu liderii politici germani, a preferat să se întâlnească doar cu partidul anti-sistem şi pro-rus. De ce face campanie electorală Musk, prin intermediul reţelelor sale sociale, partidelor pro-ruse şi aşa-zis suveraniste, iliberale, anti-sistem? Ca să aducă haos în Europa. Eu nu cred că Vance vrea să facă servicii speciale Moscovei. Cum nici Musk nu cred că este agent rus. Pur şi simplu ei consideră că Europa, aşa cum e ea, trebuie zguduită şi trebuie sabotată. Şi cum poţi să faci asta? Nu neapărat să o dai lui Putin sau poate că părţi din ea, estul Europei, poţi uşor să le dai lui Putin. Cum poţi să faci? Păi aruncând-o în haos. E ceea ce încearcă să facă cu Germania şi ceea ce vedem că se întâmplă acum cu România în pregătirea alegerilor din luna mai. Haos, haosul pe care să-l folosească atât Putin şi acum avem şi un actor global mai important decât Rusia, respectiv Statele Unite ale Americii, care vor să provoace haos şi în acest haos să pescuiască liderii politici de acolo sau marii oameni de afaceri de acolo. 

- Este corect să spunem că, în contextul administraţiei Trump, Statele Unite sunt duşmanul Europei?

- Oh, absolut, absolut, aici fără nicio îndoială. Asistăm, deja, la înşurubarea, la constituirea unei alianţe care se pregăteşte. Sigur că avem semne, le-am văzut mai de mult. Acum, mulţi dintre noi, ştiţi că toată lumea speră că nu o fi dracul chiar atât de negru. Poate, undeva, o să răsară, la un moment dat, şi soarele pe uliţa noastră, dar eu nu mai cred în lucrul acesta. Programul cu care a venit Trump la Casa Albă este clar pe tema aceasta. Un program antieuropean şi împotriva aliaţilor tradiţionali. Explicaţia, pe care o dau şi unii analişti americani şi ai Uniunii Europene, este că, de fapt, Trump încearcă un joc foarte sofisticat, o diplomaţie de tip Kissinger. Ar vrea să rupă alianţa dintre China şi Rusia ca să-l atragă pe Putin de partea sa şi apoi să izoleze China. Cred că asta este o minciună, o prostie. Eu nu-l văd pe Trump având capacitatea să pregătească astfel de scenarii sofisticate. El este un showman, este un realizator de televiziune, este un om care ştie să vândă imobile şi cam atât. Acesta este Trump. 

- Vorbeaţi de legitimarea candidatului Călin Georgescu, până la urmă, că nu ne ferim să spunem cu nume şi prenume, atât din partea lui Donald Trump cât şi, prin declaraţia de la Munchen, a lui JD Vance, care spunea că sunt dovezi superficiale cele în baza cărora au fost anulate alegerile. Cum lasă România aceste două declaraţii acum, înainte de scrutinul din mai?

- Păi, în primul rând, România ar fi trebuit, înainte de aceste declaraţii, în decembrie, când a luat hotărârea Curtea Constituţională, că CCR a decis suspendarea alegerilor, ar fi trebuit să comunice mult mai bine, atât Curtea, cât şi CSAT-ul, care este condus de un om politic, respectiv fostul preşedinte, Iohannis. N-au făcut lucrul acesta şi felul lor în care au condus lucrurile a împins România într-o văgăună din care nu ştiu cum o să ieşim. Doar nişte alegeri, poate cele din luna mai, ne-ar putea ... dar haideţi să aşteptăm până atunci, pentru că până atunci mai sunt alegeri în Germania, care sunt alegeri foarte importante, peste o săptămână. În funcţie de rezultatul lor cred că o să se modifice şi atitudinea ... pentru că eu ce am observat, din ce îmi spun diverşi cunoscuţi, mai analişti sau mai puţin analişti, dar care locuiesc în Germania, este că aceste atacuri venite dinspre Statele Unite establishmentului clasic german nu fac decât să readucă oamenii înapoi, să-i îndemne să voteze, să strângă rândurile în jurul acestor partide care formează establishmentul de decenii în Germania.

Şi apoi revăd şi reacţia care este în Ucraina. Atacurile lui Trump nu fac decât să-l crească pe Zelenski şi să fie o consternare inimaginabilă a opiniei publice din Ucraina, opinie publică care începe să privească cu mari semne de întrebare administraţia americană. Cred că Trump asta urmăreşte acum, să facă repede o întâlnire cu Putin, să-şi pună o poză pe reţelele sociale şi să inventeze ceva care să spere el că îl duce la Premiul Nobel pentru Pace. E puţin probabil să găsească o soluţie de genul acesta, pentru că lucrurile sunt mult prea complicate. Agenda ucraineană este mult prea diferită faţă de agenda rusească şi, apoi, şi interesele americane nu se reduc la o poză pe care o vrea Trump alături de Putin.

- Bun, eu lucrez cu scenarii şi, în contextul acestui scenariu, în care am avea la Cotroceni un preşedinte pro-rus, izolaţionist, "fă ca ei, ca să fi cu ei", cum spunea unul dintre candidaţi, adică aşa, mai degrabă din sfera asta MAGA, plus, ce am discutat la început, dorinţa Rusiei, ca SUA să-şi retragă trupele din estul Europei, din România, inclusiv, şi probabil o achesare a Statelor Unite la această doleanţă, în condiţiile în care am văzut cum lucrează şi în ce paradigmă lucrează Trump până acum. Ce ar însemna asta pentru ţara noastră în următorii cinci ani? Preşedinte pro-rus, izolaţionist, MAGA şi dezangajarea militară a SUA.

- E clar că asta nu va aduce niciun fel de beneficii României, indiferent că este un preşedinte sau altul. Acuma să nu vă închipuiţi că România este un mare jucător. În ultimul deceniu, cel puţin, nu a dovedit aptitudini diplomatice pentru aşa ceva. Că e un adept, un simpatizant al lui Trump, un iliberal sau un simpatizant al lui Putin pe faţă, asta nu va ajuta România să negocieze un statut special. Uitaţi-vă că vreme de mulţi ani vecinul nostru, Viktor Orban, n-a ratat nicio ocazie să înjure Europa şi să-l laude pe Putin, iar acum el credea că va fi o piesă importantă în angrenajul viitorului şi că se va face prin el comunicarea între Moscova şi Washington şi îi va creşte lui profilul european şi vai, vai ce mare lider politic va fi el, cum va domina mica Ungarie Europa Centrală. Trump nu are nevoie de niciun fel de vehicul dintr-acesta, care să facă ... România nu este în situaţia să negocieze ceva cu Putin. Deciziile, din păcate, deciziile care se iau sunt decizii luate mai pe deasupra României, dacă lucrurile vor merge în felul acesta, ceea ce, iar, nu e deloc sigur că se va întâmpla aşa. Dar dacă va fi aşa, din punct de vedere raţional ideal este să ai un lider politic care să-ţi asigure, dacă este vorba de rezistenţă, o relaţie specială cu Europa Occidentală, cu ţările Europei Occidentale, singurele de la care tu poţi să primeşti ajutor. Ori dacă tu vii la Cotroceni cu un preşedinte pro-rus şi pro-Trump şi aşa, liderii europeni nu o să se mai uite la tine. Deci atenţie la ce ne dorim ca nu cumva să primim şi atunci să plătim mai mult decât e cazul pentru erori de tipul acesta, erori de poziţionare. 

- Şi o ultimă chestiune, domnule Goşu. După declaraţiile despre "dictator ilegitim", "a început războiul", declaraţii pe care le-a făcut Trump la adresa lui Zelenski, vă întreb cât spaţiu de colaborare americano-ucraineană mai există?

- Sigur că mai există spaţiu de colaborare. Trump nu a ratat nicio ocazie, în ultimii doi ani, să încerce să-l umilească pe Zelenski. Este frustrat pe prestigiul pe care îl are Zelenski şi se simte ofensat, acum, de faptul că Zelenski rezistă la presiunea Americii. Trump nu are nevoie de lideri politici cu care să discute de la egal la egal. El vrea oameni care se umilesc în faţa lui, care îi pupă inelul într-un mod care aminteşte, mai degrabă, de filmele cu mafioţii italieni.   

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰