Antena Meniu Search
x

Curs valutar

Live Text Război Rusia - Ucraina, ziua 246. SUA vor răspunde "semnificativ" în cazul unui atac nuclear al Rusiei. Putin vrea "cât mai repede" o misiune a AIEA în Ucraina

Război Rusia - Ucraina, ziua 246 LIVE TEXT. Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat miercuri seară că lupte extrem de acerbe se dau în prezent lângă Bahmut, oraş din regiunea Doneţk în estul Ucrainei, o ţintă prioritară pentru armata rusă de luni de zile. "Situaţia din prima linie nu cunoaşte schimbări semnificative. În regiune, lângă Bahmut şi Avdiivka, au loc lupte extrem de acerbe", a spus preşedintele ucrainean în intervenţia sa zilnică difuzată pe reţelele de socializare, notează Agerpres.

de Redactia Observator

la 27.10.2022 , 22:37

  • Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1 - 50, aici
  • Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
  • Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - 190, aici
  • Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 191 - prezent, aici

UPDATE 22:37 Biden "n-are nicio intenţie să se aşeze" la discuţii cu Putin la summitul G20 / Putin nu este sigur încă dacă va participa

Preşedintele american Joe Biden nu are ”nicio intenţie” să participe la vreo întâlnire bilaterală cu Vladimir Putin la summitul G20 la care cei doi lideri urmează să ia parte în noiembrie, pe Insula Bali, în Indonezia, subliniază joi Casa Albă, relatează AFP, citat de news.ro. Şeful statului american ”nu are nicio intenţie să se aşeze (la discuţii) cu Vladimir Putin”, anunţă un purtător de cuvânt al Guvernului american în probleme de securitate naţională, John Kirby. Joe Biden a anunţat că nu are ”nicio intenţie” să se întâlnească la summitul G20 cu prinţul moştenitor al Arabiei Saudite Mohammed bin Salman.

Articolul continuă după reclamă

Preşedintele rus Vladimir Putin a lăsat deschisă posibilitatea dacă va participa personal la summitul principalelor economii din lume G20 din Bali de la jumătatea lunii noiembrie, relatează dpa, citata de Agerpres. "Poate că voi merge. Încă mă mai gândesc", a declarat Putin joi seara, la Moscova, la un forum de discuţii politice cu experţi şi jurnalişti. Rusia va fi reprezentată cu siguranţă de o delegaţie de rang înalt, a declarat liderul de la Kremlin.

Pe acelaşi subiect

Putin nu a spus de ce depinde prezenţa sa la discuţiile majore stabilite pentru 15 şi 16 noiembrie. Recent în presa rusă au apărut speculaţii că premierul Mihail Mişustin ar putea călători în locul lui Putin în insula indoneziană. În calitate de gazdă a summitului, preşedintele indonezian Joko Widodo, care se aşteaptă ca Putin să vină în Bali, a anunţat o iniţiativă de pace pentru Ucraina.

Indonezia îi va invita pe toţi cei prezenţi la summit "să ne aşezăm împreună şi să ne angajăm într-un dialog constructiv", a spus el în această săptămână. Putin şi preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski au fost invitaţi la summitul G-20, programat pentru 15-16 noiembrie. Zelenski a spus că formatul exact al participării sale la această reuniune va depinde de situaţia din Ucraina.

UPDATE 21:30 SUA avertizează asupra unui răspuns "semnificativ" dacă Rusia lansează un atac nuclear

Ministrul american al apărării, Lloyd Austin, l-a avertizat joi pe preşedintele rus Vladimir Putin că răspunsul comunităţii internaţionale va fi "semnificativ" dacă se va încumeta să lanseze un atac nuclear, relatează agenţia de presă EFE, citată de Agerpres. "Acest lucru este important pentru lume şi rămânem concentraţi în a ne asigura că facem tot ce putem pentru a ajuta Ucraina să-şi apere suveranitatea, teritoriul", a declarat Austin în cadrul unei conferinţe de presa la Pentagon. Austin a apreciat că utilizarea de către Rusia a unui astfel de armament sau chiar să vorbească despre utilizarea acestuia este "periculoasă şi iresponsabilă".

Rusia a efectuat miercuri exerciţii ale forţelor sale nucleare strategice "Grom" (Thunder), într-o nouă provocare la adresa Occidentului. În timpul acestor exerciţii, a lansat rachete balistice şi de croazieră de pe submarinul atomic Tula, două bombardiere strategice Tu-95MC şi sisteme terestre de rachete intercontinentale mobile Yars, printre altele. Lloyd Austin a făcut aceste remarci în cursul prezentării actualizării din 2022 a Strategiei de Apărare Naţională şi Posturii Nucleare şi de apărare antirachetă a SUA. În ceea ce priveşte postura nucleară, documentul insistă asupra faptului că "SUA vor lua în considerare utilizarea armelor nucleare doar în circumstanţe extreme" pentru a-şi apăra interesele vitale şi pe cele ale aliaţilor şi partenerilor săi.

Documentul insistă că, atât timp cât armele nucleare continuă să existe, rolul fundamental al armelor nucleare americane este de a "descuraja" un astfel de atac împotriva teritoriului său sau al aliaţilor săi. Pe de altă parte, Austin a explicat că documentul subliniază necesitatea de a "menţine şi consolida" descurajarea împotriva Chinei:"Este singurul concurent care încearcă să remodeleze ordinea internaţională şi, în acelaşi timp, are o putere din ce în ce mai mare de a face acest lucru". Rusia este calificată ca reprezentând o "ameninţare gravă", acest adjectiv nefiind o alegere întâmplătoare, potrivit secretarului apărării, întrucât provocarea actuală a Moscovei faţă de SUA se poate schimba pe termen lung, ceea ce nu este cazul Chinei. Totuşi, el a recunoscut că Pentagonul este îngrijorat de o posibilă 'escaladare' a situaţiei cu Rusia încă de la începutul conflictului, la 24 februarie, şi a încadrat în această preocupare contactele cu oficiali ruşi, inclusiv convorbirile pe care le-a avut în ultima săptămână cu omologul său, Serghei Şoigu.

Alte ameninţări incluse în text sunt testele cu rachete ale Coreei de Nord, programul nuclear al Iranului şi reţelele teroriste globale. Separat, SUA au avertizat joi Rusia că dacă va ataca sateliţii pe care îi foloseşte pentru comunicaţii vor exista consecinţe, potrivit EFE. "Orice atac asupra infrastructurii noastre va antrena un răspuns adecvat din partea noastră. Dacă vor avea loc astfel de atacuri, vom face tot posibilul pentru a le face cunoscute, opri şi a trage la răspundere Rusia pentru acestea", a avertizat John Kirby, un purtător de cuvânt al Casei Albe, la o conferinţă de presă.

UPDATE 21:25 Putin vrea "cât mai repede" o misiune a AIEA în Ucraina

Preşedintele rus Vladimir Putin consideră că Agenţia Internaţională a Energiei Atomice (AIEA) este necesar să se ducă ”cât mai repede” în Ucraina, pe care o acuză că şterge probe care arată că pregăteşte o ”bombă murdară”, relatează AFP, citat de Agerpres. ”AIEA vrea să vină (...). Noi suntem «pentru», cât mai repede şi în mod cât mai larg posibil, pentru că ştim că autorităţile de la Kiev fac totul pentru a bruia urmele acestor pregătiri”, a acuzat el la Forumul de discuţii Vladai, la Moscova. ”Ei muncesc la asta”, a lansat el.

”Noi ştim inclusiv unde se face aproximativ acest lucru (în Ucraina)”, a adăugat liderul rus, întrebat despre acuzaţii ruse cu privire la o ”bombă murdară” pe care Kievul ar pregăti-o. Liderul de la Kremlin acuză Ucraina de faptul că vrea să folosească o astfel de armă radioactivă ”pentru a putea spune mai târziu că Rusia a efectuat un atac nuclear”, a mai declarat Vladimir Putin. El a subliniat că i-a cerut personal ministrului rus al Apărării Serghei Şoigu să-i ”informeze despre asta” pe omologii săi occidentali.

Serghei Şoigu a discutat de duminică cu miniştii Apărării din Statele Unite, China, Franţa, Tiurcia şi Regatul Unit, discuţii de o intensitate fără precedent - timp de câteva ore - de la invazia rusă a Ucrainei, la 24 februarie. Ucraina şi aliaţii săi occidentali au condamnat, ulterior, aceste acuzaţii ale Rusiei drept ”evident false”. Vladimir Putin şi-a minimalizat declaraţiile din trecut despre posibilitatea de a folosi arma nucleară, estimând că nu a făcut decât să răspundă ameninţărilor adversarilor săi. ”Noi n-am vorbit nicidată despre posibilitatea de a folosi arme nucleare. Noi am făcut doar aluzii ca răspuns la declaraţii ale altor ţări”, a dat asigurări şeful statului rus. El acuză Ucraina şi Occidentul de faptul că spun că Moscova se joacă cu o escaladare nucleară cu scopul de a ”influenţa ţările neutre şi a le spune «Uitaţi-vă la Rusia! Nu cooperaţi cu ea!”.

UPDATE 17:55 Propaganda rusă: Blindatele filmate în România, la Kogălniceanu, vor fi trecute în secret peste graniță în Ucraina

Imaginile cu divizia de elită a Armatei SUA, care se antrenează în România, la câțiva kilometri de granița cu Ucraina, i-au neliniştit pe ruşi. Un canal de Twitter care diseminează propagandă rusă susţine că blindatele filmate de postul american CBS au marcaje ucrainene şi că vor fi trimise cel mai probabil în secret să lupte la Odessa. România a transmis că americanii au venit la noi în țară tocmai pentru a evita escaladarea conflictului iar Ministerul Apărării de la București a avertizat că anumite exerciții făcute de Armata României în poligoane din țară sunt prezentate în mod fals de ruși.

UPDATE 15:47 Centrala Termică Balaklava din Crimeea, vizată într-un atac ucrainean cu dronă

O centrală electrică a fost vizată în noaptea de miercuri spre joi într-un atac cu dronă - care nu a provocat pagube mari -, anunţă joi autorităţile din Peninsula ucraineană Crimeea, anexată de Rusia în 2014, relatează AFP, citat de news.ro. ”Azi noapte a avut loc un atac cu un vehicul aerian fără pilot asupra Centralei Termice Balaklava”, a anunţat într-o postare pe Telegram guvernatorul Sevastopolului Mihail Razvojaiev. ”Transformatorul a suferit pagube minime. Nu au existat victime”, a precizat el.

Mihail Razvojaiev susţine că ”nu a existat nicio ameninţare la adresa aprovizionării cu electricitate” şi că ”incidentul nu afectează aprovizionarea cu electricitate a Sevastopolului sau a peninsulei” Crimeea. Transformatorul centralei - care a luat foc - ”se afla în mentenanţă şi nu funcţiona”, dă el asigurări, precizând că ”muncitorii de la centrală au gestionat rapid incendiul”. El face aceste declaraţii în contextul în care Ucraina îşi continuă contra-ofensiva în sudul ţării. Forţele ruse şi-au multiplicat în ultimele săptămâni atacurile vizând infrastructuri energetice în Ucraina. Rusia a anexat Crimeea în 2014, iar Kievul vrea să recucerească peninsula.

UPDATE 15:25 Kremlinul acuză Ucraina că s-a retras din negocierile cu Rusia 'la ordinul' Statelor Unite

Kremlinul a acuzat joi Ucraina că s-a retras din negocierile de pace din martie cu Rusia "la ordinul" Statelor Unite, tocmai când s-a ajuns la "un echilibru foarte, foarte dificil" între Kiev şi Moscova, informează France Presse, citată de Agerpres. "Textul era de fapt gata (...). Şi apoi, brusc, partea ucraineană a dispărut de pe radar, a declarat că nu mai vrea să continue negocierile", a deplâns purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse Dmitri Peskov, spunând că Vladimir Putin a considerat "evident" că "o asemenea respingere a acordurilor deja convenite a avut loc în mod clar la ordinul Washingtonului".

"Este destul de evident", a declarat el presei. Miercuri, preşedintele în exerciţiu al CEDEAO (Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest), Umaro Sissoco Embalo (Guineea Bissau), a declarat la Kiev că Vladimir Putin, pe care l-a vizitat cu o zi înainte, "şi-a exprimat ideea că este gata să negocieze cu preşedintele Zelenski". Întrebat despre aceste remarci, Peskov a asigurat că Rusia este "gata să-şi garanteze interesele la masa negocierilor".

"Noi le dorim, dar în acest caz concret vorbim despre o reticenţă totală din partea Ucrainei", a spus el, precizând că "nu a existat un mesaj specific" în plus de la preşedinţia ucraineană. Volodimir Zelenski a respins rapid orice posibilitate de discuţii cu Moscova, denunţând "retorica pregătită" a lui Vladimir Putin. El a fost şi mai categoric la sfârşitul lunii septembrie, asigurând că Ucraina nu va negocia cu Rusia atât timp cât Vladimir Putin este preşedinte. Discuţiile dintre Kiev şi Moscova s-au blocat din martie, ambele părţi dând vina una pe alta pentru impas.

Update 14:55 Ucraina se pregătește pentru un atac din partea Belarusului

Statul-major al armatei ucrainene a anunţat joi întărirea forţelor militare din regiunea din nord vecină cu Belarusul, pentru contracararea oricărui nou atac rusesc peste frontieră, transmite Reuters.

"În momentul de faţă nu se observă crearea unei forţe de şoc" în Belarus, însă "există şi vor exista ameninţări. Reacţionăm, ne-am crescut deja efectivele pe direcţia nord", a spus Oleksii Hromov, adjunct al comandantului Directoratului Principal pentru Operaţiuni al Statului-Major, la informarea obişnuită pentru presă.

Belarusul este principalul aliat al Rusiei şi a permis forţelor ruse să îi folosească teritoriul ca bază de lansare pentru atacuri împotriva Ucrainei. 

Update 14:25 Berlinul crede că ambele conducte Nord Stream au fost afectate de explozii

Guvernul german consideră că este improbabil ca una din cele două conducte componente ale gazoductului Nord Stream 2 să fie neafectată de explozia din septembrie, transmite joi dpa.

"Este foarte probabil ca acţiunea de sabotaj cu explozii puternice să fi avut un efect puternic asupra ambelor trasee de conducte şi de aceea accesibilitatea tehnică nu mai este garantată", a răspuns executivul la o interpelare parlamentară din partea formaţiunii Alternativa pentru Germania (AfD).

Exploziile de origine necunoscută de luna trecută au provocat patru scurgeri de gaze din conductele Nord Stream 1 şi 2 din Marea Baltică - două în apele suedeze şi două în cele daneze, reaminteşte dpa.

Gazele naturale compuse în mare parte din metan s-au scurs rapid, deşi prin niciunul din gazoducte nu se efectuau transferuri în momentul respectiv, în contextul confruntării energetice dintre Uniunea Europeană şi Rusia.

Mulţi analişti au argumentat că exploziile au fost intenţionate, iar unii au afirmat că ar putea fi o acţiune a Rusiei.

Moscova a dezminţit implicarea în incident şi a sugerat că Statele Unite ar fi avut cel mai mult de câştigat de pe urma unui atac împotriva infrastructurii energetice.

Update 13:50 Rusia ameninţă Occidentul: Vă putem doborî sateliții comerciali

"Infrastructura cvasi-civilă poate fi o ţintă legitimă pentru o lovitură lansată ca represalii", a declarat Konstantin Voronţov, director adjunct al Departamentului pentru neproliferare şi controlul armelor din Ministerul de Externe rus, citat de TASS. "Vorbim despre implicarea de componente ale infrastructurii spaţiale civile, inclusiv comercială, de către Statele Unite şi aliaţii lor în conflicte armate", a afirmat acesta la Naţiunile Unite, potrivit TASS. Detalii aici.

Update 13:20 Rușii au lansat mai multe atacuri aeriene asupra Kievului

Lovituri aeriene lansate de armata rusă au vizat joi dimineaţă zona din jurul capitalei Kiev, au anunţat autorităţile ucrainene, relatează dpa. O municipalitate a fost bombardată, a declarat guvernatorul Oleksii Kuleba pe Telegram, fără a preciza numele oraşului. Serviciile de salvare au fost dislocate la faţa locului, a adăugat el.

Unele dintre rachetele lansate au fost interceptate, a mai spus oficialul ucrainean. Noile atacuri au survenit după ce sirenele de raid aerian s-au declanşat de patru ori miercuri la Kiev.

În sudul Ucrainei, armata rusă a lansat peste 20 de drone de luptă iraniene Shahed-136 în intervalul de două ore înainte de miezul nopţii, au anunţat joi forţele aeriene ucrainene. Nouăsprezece drone au fost doborâte, majoritatea în regiunea Odesa, au precizat ele.

Informaţiile nu au putut fi verificate din surse independente.

Update 11:40 Statele Unite cred că Moscova poate "consilia teheranul pentru a reprima manifestaţiile cu care se confruntă

Statele Unite cred că Rusia ar putea consilia Iranul cu privire la modul în care să reprime manifestaţiile după moartea tinerei Mahsa Amini în urma arestării de către poliţia moravurilor, scrie AFP.

"Ne temem că Moscova ar putea să sfătuiască Iranul asupra celui mai bun mod în care să gestioneze manifestaţiile, pe baza experienţei lungi a Rusiei în materie de represiune", a declarat purtătorul de cuvânt al Casei Albe, Karine Jean-Pierre.

"Ştim că ar putea lua în considerare o formă de susţinere a capacităţilor Iranului de a reprima manifestanţii", a spus purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate naţională de la Casa Albă, John Kirby. "Vedem semne că ar putea lua în considerare acest lucru", a adăugat el fără alte precizări. "Vedem ceea ce se întâmplă", a adăugat el. "Dar acest exemplu de cooperare actuală între Rusia şi Iran pentru a încălca nu doar drepturile omului şi drepturile civile ale iranienilor, ci şi, pentru a ameninţa viaţa ucrainenilor". 

Casa Albă a acuzat săptămâna trecută Iranul că ajută armata rusă "pe teren" în Crimeea.  "Mesajul nostru către Iran este foarte clar: opriţi-vă să vă ucideţi poporul şi opriţi trimiterea de arme Rusiei pentru a ucide ucraineni", a subliniat Karine Jean-Pierre.

Iranul este zguduit de proteste populare inedite după moartea la 16 septembrie a tinerei în vârstă de 22 de ani, Mahsa Amini, decedată după arestarea de către poliţia moravurilor.

Update 10:05 Planurile de plafonare a prețului pentru petrolul rusesc, aproape finalizate

Oficialii americani și occidentali finalizează planurile de impunere a unui plafon pentru prețurile petrolului rusesc, în contextul în care Banca Mondială a avertizat că orice plan va avea nevoie de participarea activă a economiilor de piață emergente pentru a fi eficient. Oficialii au declarat că nu s-a decis încă un interval de preț, însă o persoană familiarizată cu procesul a declarat că plafonul va fi stabilit în conformitate cu media istorică de 63-64 de dolari pe baril - un nivel care ar putea forma o limită superioară

Update 07:10 Vladimir Putin nu este interesat să negocieze cu Ucraina în acest moment- ISW

Discursul lui Vladimir Putin indică faptul că nu este interesat să negocieze serios cu Ucraina și își păstrează obiectivele în acest război. Președintele rus a declarat că Ucraina și-a "pierdut suveranitatea" în cadrul unei întâlniri cu oficiali din domeniul securității din Comunitatea Statelor independente (CSI), pe 26 octombrie, explică experții de la Institutul pentru Studiul Războiului (ISW).

Putin a declarat că Statele Unite folosesc Ucraina ca pe un "berbec" împotriva Rusiei, a statului alianței ruso-belaruse, a Organizației Tratatului de Securitate colectivă și a CSI. Președintele Dumei de Stat a Rusiei, Viaceslav Volodin, a preluat această narațiune, afirmând că "Ucraina și-a pierdut capacitatea de a exista ca stat", adăugând că "este ocupată de NATO" și că "a devenit o colonie a SUA".

Experții de la ISW sunt de părere că acest limbaj este incompatibil cu negocierile în condiții de egalitate pentru încetarea focului, ca să nu mai vorbim de o soluționare a conflictului început de Rusia. În schimb, sugerează cu tărie că Kremlinul încă speră la o victorie militară în Ucraina și o schimbare de regim la Kiev, care ar duce la reorientarea permanentă a Ucrainei departe de Occident și în sfera de influență a Rusiei. De asemenea, indică faptul că obiectivele lui Putin depășesc teritoriul pe care el a pretins că l-a anexat, cu atât mai puțin zonele pe care forțele sale le controlează efectiv.

Redactia Observator Like

Observator  - Despre oameni, știrile așa cum trebuie să fie.

Comentarii


Întrebarea zilei
Aţi decis cu cine votaţi în primul tur la alegerile prezidenţiale?
Observator » Ştiri externe » Război Rusia - Ucraina, ziua 246. SUA vor răspunde "semnificativ" în cazul unui atac nuclear al Rusiei. Putin vrea "cât mai repede" o misiune a AIEA în Ucraina