De ce şi-ar sabota Putin propriile conducte de gaze şi ce ar avea de câştigat Kremlinul

Nu este o noutate că Vladimir Putin a încercat să exercite presiuni politice folosindu-se de livrările de gaze. Războiul său ilegal împotriva Ucrainei a dus la sancțiuni occidentale fără precedent la adresa Rusiei. Cu toate astea Putin este încrezător că poporul rus poate suporta presiunea economică mai mult și mai bine decât europenii. Calculul făcut de Putin este acela că explozia prețurilor la gaze și criza inflaţionistă într-o Europă dependentă de energia rusă vor întoarce situația în avantajul său, scrie The Telegraph. 

Prețurile gazelor, care au scăzut în ultimele patru zile, au crescut cu 12% marţi, după vestea sabotajului la conductele Nord Stream. Momentul este perfect pentru Putin. UE a început să elaboreze noi sancțiuni. Cu noile presiuni vrea să arate că astfel de decizii au efecte în ambele direcţii. În plus, marți a fost ceremonia de inaugurare pentru o nouă conductă între Norvegia și Polonia. Varșovia face paşi spre desprinderea totală de gazul rusesc, iar Conducta Baltică simbolizează deciziile luate din întreaga Europă de a găsi noi furnizori înainte de sosirea iernii.

Este distrugerea propriilor conducte un gest autodistructiv? Conducta Nord Stream 2 nu a fost niciodată operațională, iar șansele de a fi în viitorul apropiat sunt extrem de mici. Germania a decis să nu aprobe proiectul uriaș chiar înainte ca Putin să declanşeze invazia în Ucraina. Nici Nord Stream 1, care a alimentat atât de multă vreme dependența Europei de gazul rusesc, nu mai este ceea ce a fost cândva.

Rusia nu a mai deschis robinetele de când a închis-o în august, aparent pentru mentenanţă. Niciuna dintre conducte nu alimenta Europa cu gaz în momentul presupuselor atacuri, ceea ce miroase ca un avertisment la adresa altor gazoducte care ar putea fi vizate, cauzând probleme mult mai grave.

Moscova a avertizat ​chiar săptămâna trecută că Ucraina plănuiește un atac "terorist" asupra conductei Turkstream, care aduce gaz din Rusia în Europa. Cu tot mai multe amenințări de război nuclear, Kremlinul dă semnale că într-adevăr poate escalada conflictul în moduri considerate de neconceput înainte de invadarea Ucrainei. 

Sabotarea gazoductelor Nord Stream

Trei scurgeri de gaz din conductele Nord Stream 1 şi 2 ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost semnalate marţi în zonele economice exclusive ale Danemarcei şi Suediei, în apropierea insulei daneze Bornholm. Danezii susţin că nu este vorba de fisuri mici, ci de o gauri masive. Seismologii din Danemarca şi Suedia înregistraseră luni explozii puternice în zona respectivă, una dintre ele comparată cu detonarea a 100 de kg de dinamită. 

Deşi scoase din funcţiune, cele două conducte erau pline cu gaz. Potrivit Politico, Nord Stream 2, deşi nu a fost pornită, a fost totuși alimentată cu 177 de milioane de metri cubi de gaze naturale - în valoare de 358 de milioane de euro la prețurile actuale - pentru a aduce presiunea în conductă la 300 de bari, în cazul în care urma să fie deschisă. 

Publicaţia germană Der Spiegel a dezvălui marţi că CIA i-a avertizat în urmă cu câteva săptămâni pe germani în legătură cu posibile atacuri asupra conductelor de gaz din Marea Baltică. Dacă infrastructura energetică şi de comunicații a Europei a devenit o țintă a Rusiei, marinele militare occidentale vor trebui să ia urgent măsuri, arată o analiză publicată de Politico. 

Rusia a respins acuzaţiile de sabotaj şi a remarcat în schimb o creștere bruscă a profiturilor companiilor americane care exportă gaze naturale în Europa.  MAE rus a transmis că preşedintele american Joe Biden este obligat să spună dacă Statele Unite sunt sau nu în spatele scurgerilor de gaze de la gazoducte. Conducetele Nord Stream riscă să nu mai fie folosite niciodată dacă nu sunt reparate repede şi se inundă. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰