Lovitură de teatru. SUA și Rusia discută repornirea gazoductului Nord Stream, confirmă Moscova

Rusia și SUA poartă discuții asupra gazoductelor Nord Stream 1 și 2, care leagă Germania de Rusia prin Marea Baltică, dar au fost scoase din funcțiune în 2022 în urma unui sabotaj preuspus a fi ucrainean, după începerea războiului din Ucraina, a declarat miercuri ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, potrivit agenției DPA, citată de Agerpres. 

Vorbind la televiziunea publică rusă, Lavrov a spus că va fi interesant de văzut "dacă americanii își vor folosi influența asupra Europei pentru a o determina să înceteze refuzarea gazului rusesc". El nu a dezvoltat subiectul, dar declarația sa confirmă relatări anterioare despre posibilitatea ca gazoductul Nord Stream 2, din care un tronson este în continuare utilizabil, să fie inclus într-un acord ruso-american privind încheierea războiului ruso-ucrainean, înțelegere ce ar putea cuprinde și implicarea unor investitori americani în proiectul Nord Stream.

Potrivit lui Lavrov, gazul rusesc este refuzat în UE din motive politice, situație care a forțat industria Germaniei să plătească prețuri mai mari pentru energie, efectele fiind scăderea competitivității acestei industrii și intrarea Germaniei în recesiune. Cu toate acestea, politicieni germani și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, "au spus că nu vor repune în funcțiune Nord Stream pentru nimic în lume", a mai comentat ministrul rus. "Acești oameni fie sunt nebuni, fie sunt sinucigași", a adăugat Lavrov.

De menţionat că în urmă cu câteva luni, Rusia acuză în continuare SUA că a ordonat aruncarea în aer a gazoductelor.

În septembrie 2022, o explozie subacvatică a avariat în apropierea insulei daneze Bornholm una din cele două conducte ale gazoductului Nord Stream 2, cel mai recent construit și care până atunci nu fusese folosit deloc. Alte explozii provocate în același timp și în aceeași zonă au avariat ambele conducte ale gazoductului Nord Stream 1, prin care Germania importa gaz rusesc din anul 2011.

Acest sabotaj este în continuare neelucidat. Presa germană a scris despre o implicare ucraineană, dar Kievul neagă. Germania a emis în iunie anul trecut un mandat de arestare pe numele unui instructor de scufundări ucrainean care ar fi făcut parte dintr-o echipă de scafandri care au amplasat dispozitive explozive pe conductele submarine, dar suspectul nu a putut fi audiat întrucât se află în Ucraina.

Sabotajul a fost validată la cel mai înalt nivel la Kiev, inclusiv iniţial de către preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski, a dezvăluit toamna trecută The Wall Street Journal. Președintele ucrainean ar fi aprobat operațiunea, dar apoi a încercat să o anuleze când CIA a aflat despre aceasta şi a intervenit.

Potrivit unor informații scurse în mediul online și preluate de Washington Post, SUA ar fi avut cu trei luni înainte de sabotaj informații despre un plan ucrainean de a ataca Nord Stream cu o echipă de șase persoane a forțelor de operațiuni speciale.

Conform unei alte teorii, vehiculate de jurnalistul american de investigație Seymour Hersh, scafandri ai US Navy, ajutați de Norvegia, ar fi plantat dispozitive explozive pe aceste conducte în luna iunie 2022 și le-au declanșat trei luni mai târziu, acuzații negate de fosta administrație americană a președintelui Joe Biden.

Deși un tronson al Nord Stream 2 mai poate fi folosit - celelalte necesitând reparații complexe - și Rusia a propus Germaniei să-i livreze gaz prin acesta, Berlinul a refuzat, invocând invazia rusă în Ucraina și noua politică a UE de reducere a importurilor de gaze naturale rusești, care au fost înlocuite parțial de gazele naturale lichefiate (GNL) importate în special din SUA. Aduse cu nave transportatoare de gaz, aceste gaze sunt însă mai costisitoare decât gazele naturale transportate prin conductele existente.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰