Cel mai mare producător de petrol din Rusia: Propunerile UE de a plafona preţurile gazelor ruseşti sunt ''de neimaginat''
Igor Sechin, şeful Rosneft, cel mai mare producător de petrol din Rusia, a declarat joi că propunerile Comisiei Europene de a plafona preţurile gazelor ruseşti sunt "de neimaginat", relatează Reuters, citat de Agerpres.
- EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
- Un român de 100 de ani a votat la o secţie din Munchen
Vorbind la un forum internaţional care se desfăşoară la Baku, Sechin a afirmat că sancţiunile occidentale distrug dreptul comercial, în timp ce refuzul de a cumpăra hidrocarburi din Rusia duce "la un deficit de energie acut", majorând inflaţia pe plan mondial.
Poziţia Arabiei Saudite pe piaţa petrolieră mondială este "rezonabilă" şi se bazează pe analizarea cererii şi ofertei, a apreciat Sechin. Luna aceasta, grupul OPEC+ (compus din Organizaţia Statelor Exportatoare de Petrol şi alţi mari producători de ţiţei) a decis reducerea livrărilor cu două milioane de barili pe zi (bpd), în pofida opoziţiei Statelor Unite, care vor un preţ mai scăzut al combustibililor.
Preţurile benzinei în Statele Unite au crescut după ce alianţa OPEC+, condusă de Arabia Saudită şi Rusia, a decis reducerea producţiei cu circa două milioane barili pe zi (mbz), ceea ce reprezintă cea mai mare reducere a ofertei de petrol începând din mai 2020. Media preţurilor benzinei în SUA este în prezent de circa 3,87 dolari galonul (3,78 litri), un nivel ridicat, dar sub creşterea record de 5,02 dolari galonul din iunie, conform Asociaţiei Automobilistice Americane.
Rusia va pierde poziţia de lider în exportul de energie
- WSJ: Prințul moștenitor al Arabiei Saudite a râs de Joe Biden în privat şi a spus că-l preferă pe Trump
- Lumea încă are nevoie de petrolul din Rusia, anunţă şeful Agenţiei Internaţionale a Energiei
- Rusia profită de prietenia "fără limite" cu Beijingul pentru a-și vinde petrolul. Importurile de țiței rusesc,...
Rusia va pierde în următorii ani poziţia de lider mondial în exportul de energie, din cauza consecinţelor invaziei din Ucraina şi în special ca urmare a reducerii vânzărilor de gaze în Europa, piaţa sa tradiţională, potrivit Agenţiei Internaţionale a Energiei.
În raportul său anual privind perspectivele globale, publicat joi, IEA estimează că exporturile de combustibili fosili ale Rusiei nu vor reveni niciodată la nivelurile din 2021 şi asta în pofida reorientării ţării către pieţele asiatice. În termeni globali, IEA calculează că, dacă anul trecut exporturile Rusiei au reprezentat circa 20% din schimburile internaţionale cu energie, procentul va scădea la 13% în 2030, ca urmare a ultimelor politici puse în aplicare după izbucnirea conflictului.
O bună parte din "terenul pe care Rusia îl va pierde" în ceea ce priveşte vânzările de combustibili fosili va fi câştigat de Statele Unite ale Americii şi Orientul Mijlociu, arată raportul. Şi mai mare va fi reducerea dacă se vor lua în calcul doar gazele, unde, de la o cotă de 30% în exporturile mondiale în 2021, Rusia va scădea la 15% la începutul următorului deceniu.
Motivul este în primul rând decizia ţărilor europene de a se desprinde, progresiv, de gaze, şi în special de cele din Rusia. Autorii raportului preconizează că cererea de importuri de gaze naturale în Uniunea Europeană va scădea de la 370 de miliarde de metri cubi în 2021 la 230 de miliarde anual în 2030 şi la 140 de miliarde în 2035.
Procentul care va reveni Rusiei va fi tot mai limitat de posibilităţile de aprovizionare prin gazoductele care vin de la zăcămintele norvegiene şi din Magreb şi de achiziţiile de GNL din diferite ţări. În plus, pentru Rusia, alternativa pieţei din China este limitată, deoarece importatorii din gigantul asiatic cumpără în mod activ GNL, astfel că, potrivit IEA, "nu va fi spaţiu pentru un alt gazoduct la scară mare din Rusia".
Banca Mondială prognozează că preţurile la energie vor scădea cu 11% în 2023
Banca Mondială a prognozat miercuri că preţurile la energie vor scădea cu 11% în 2023, după un salt de 60% în acest an ca urmare a invaziei ruseşti din Ucraina, dar a adăugat că o creşterea economică mondială mai lentă precum şi restricţiile impuse în China din cauza Covid ar putea duce la o scădere şi mai mare. Însă, în pofida acestei moderări, preţurile la energie vor fi totuşi cu 75% peste media lor din ultimii cinci ani, subliniază Banca Mondială.
Conform celui mai recent raport Commodity Markets Outlook, publicat miercuri de Banca Mondială, preţul mediu al unui baril de ţiţei Brent ar urma să fie de 92 de dolari în 2023, pentru a scădea până la 80 de dolari în 2024, dar cu toate acestea va fi cu mult peste media multianuală de 60 de dolari.
Conform prognozelor instituţiei financiare internaţionale, exporturile de petrol ale Rusiei ar putea să scadă până la două milioane de barili pe zi ca urmare a embargoului avut în vedere de Uniunea Europeană cu privire la petrolul şi gazele naturale din Rusia, la care se vor adăuga şi restricţiile care vizează asigurarea şi shipping-ul de petrol şi gaze ruseşti, embargou care ar urma să intre în vigoare la data de 5 decembrie.
În plus, un plafon impus preţului petrolului analizat de Grupul celor şapte state puternic industralizate (G7) ar putea afecta şi el livrările de petrol ale Rusiei, însă pentru a deveni eficient este nevoie şi de participarea principalelor economii emergente şi în curs de dezvoltare. Banca Mondială a subliniat faptul că plafonul de preţ avut în vedere de G7 este un mecanism care nu a fost testat.
Banca Mondială susţine că aprecierea dolarului american şi scăderea valorii monedelor majorităţii economiilor în curs de dezvoltare au condus la creşterea preţurilor la alimente şi combustibili, iar asta ar putea agrava insecuritatea alimentară, care afectează deja 200 de milioane de persoane din întreaga lume.
"Combinaţia dintre preţurile ridicate la materii prime şi deprecieri persistente ale monedelor se traduce într-o inflaţie mai mare în multe state", a precizat Ayhan Kose, care a condus echipa de experţi de la Banca Mondială care a realizat acest raport. Potrivit lui Ayhan Kose, economiile emergente şi cele în curs de dezvoltare ar trebui să se pregătească pentru "o perioadă de şi mai mare volatilitatea pe pieţele financiare şi de materii prime globale".
Autorii raportului au calculat că deprecierile monetare au făcut ca aproape 60% din economiile emergente şi în curs de dezvoltare care importă petrol să se confrunte cu o majorare a preţului petrolului în monedele locale, după invazia rusească din Ucraina. De asemenea, aproape 90% din aceste economii au asistat şi la o creştere semnificativă a preţului grâului în monedele locale.
Inflaţia preţurilor la alimente a atins o medie de peste 20% în sudul Asiei în primele trei trimestre ale acestui an, în timp ce alte regiuni, inclusiv America Latină, Orientul Mijlociu şi Africa de Nord, Europa de Est şi Asia Centrală, au înregistrat o inflaţie a preţurilor la alimente cuprinsă între 12% şi 15%.
Atât preţurile la gaze naturale cât şi cele la cărbune sunt prognozate să scadă în 2023, faţă de valorile record atinse în 2022, însă preţurile la gaze naturale în Europa ar putea fi de aproape patru ori mai mari decât media lor din ultimii cinci ani. Grupul Băncii Mondiale, una dintre cele mai mari surse de finanţare şi expertiză pentru ţările în curs de dezvoltare, ia măsuri rapide şi complexe pentru a ajuta ţările în curs de dezvoltare să îşi consolideze reacţia faţă de provocările generate de pandemie.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰