Video Câţi soldaţi ar retrage de fapt SUA din România şi ce trupe ar putea lua locul americanilor în bazele de la Deveselu şi Kogălniceanu

Informaţia a fost publicată în exclusivitate de televiziunea americană NBC News care a citat 6 diplomaţi de rang înalt, atât americani, cât şi europeni, iar sursele televiziunii americanii oficialii din Departamentul Apărării din SUA analizează scenariul retragerii a 10.000 de soldaţi americani din flancul estic al NATO. Vorbim despre soldaţi care au ajuns în Europa la începutul anului 2022, atunci când, după invazia rusă în Ucraina, administraţia Joe Biden şi Pentagonul au decis în regim de urgenţă să trimită 20.000 de soldaţi în statele din Estul Europei. Aceştia au fost trimişi în principal în România şi Polonia pentru a întări apărarea acestor state care au graniţă directă cu Ucraina.

Ce trupe ar putea lua locul americanilor

Au mai fost trimişi soldaţi în acea perioadă şi în ţările baltice sau în Bulgaria şi Ungaria. Acum, Pentagonul ia în calcul să retragă jumătate din acest contingent de soldaţi. Donald Trump încearcă în această perioadă să-l convingă pe Vladimir Putin să accepte un armistiţiu în Ucraina. E de văzut dacă în negocierile dintre Washington şi Moscova a fost ridicată problema retragerii celor 10.000 de soldaţi. Ne aducem aminte, o cerinţă mai veche a Kremlinului e aceea ca NATO să se retragă pe aliniamentul din 1997. Zvonurile despre care se vorbea în ultima perioadă par să se adeverească.

Vezi și

În urmă cu o lună a avut loc cea mai recentă rotaţie a trupelor americane în România, la baza Mihail Kogălniceanu. Atunci, au ajuns soldaţii Diviziei 101 Aeropurtată. Per total, România are aproximativ 5.000 de soldaţi NATO pe teritoriul său. Dintre aceştia, aproape 1.800 sunt soldaţi americani. Avem 200 de soldaţi americani la Deveselu, sunt militarii care operează Scutul de la Deveselu, alţi 100 sunt la baza aeriană de la Câmpia Turzii, iar cel mai mare contigent este la Mihail Kogălniceanu. Chiar dacă aceştia vor fi retraşi în cele din urmă, nu înseamnă neapărat aceste trupe.

După negocierile de la Paris, Ilie Bolojan spunea că se negociază întărirea flancului estic al NATO cu mai mulţi soldaţi. Teoretic, România ar putea cere înlocuirea soldaţilor americani cu militari din alte state membre ale NATO. Bolojan spunea că cel mai probabil o decizie în acest sens se va lua la summit-ul NATO din luna iunie de la Haga. Acest subiect s-a discutat inclusiv în cadrul ultimei şedinţe a CSAT.

Cum se discută în SUA subiectul

Administrația Trump a transmis deja clar că dorește ca aliații europeni să își asume mai multe responsabilități pentru propria apărare, astfel încât SUA să își concentreze resursele militare asupra Chinei și a altor priorități. În prima sa vizită externă ca secretar al Apărării, Pete Hegseth a spus într-un discurs la Bruxelles în februarie că "realitățile strategice dure împiedică SUA să se axeze în primul rând pe securitatea Europei". Statele Unite doresc să-și concentreze resursele pe securizarea graniței lor de sud și pe contracararea Chinei, a explicat Hegseth.

La rândul său, Elbridge Colby, pe care Senatul SUA urmează să-l confirme în curând în postul de consilier politic principal al Pentagonului și va deveni astfel numărul trei în ierarhia conducerii acestei instituții, a cerut de asemenea focalizarea mai mult pe China și reducerea trupelor americane din Europa și s-a declarat împotriva furnizării de noi ajutoare militare Ucrainei.

Totuși, senatorul republican Roger Wicker, președintele Comitetului pentru Servicii Armate, a părut să critice această abordare, la o audiere desfășurată joi. "Sunt unii care cred că a sosit momentul să ne reducem drastic prezența militară în Europa (...) Sunt tulburat de acele opinii profund greșite și periculoase susținute de unii birocrați de nivel mediu din cadrul Departamentului Apărării", a spus senatorul, fără a preciza persoanele la care se referă. "Ei lucrează în direcția unei retrageri a SUA din Europa, și adesea fac asta fără a se coordona cu secretarul apărării", a mai criticat Wicker.

Pentagonul nu a comentat deocamdată relatarea postului NBC News. "Președintele reexaminează constant acțiunile și prioritățile pentru a se asigura că menține 'America First' ('America pe primul loc')", doctrina oficială a politicii lui Trump, a declarat acestui post purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională, Brian Hughes. În condițiile reducerii bugetului Pentagonului, diminuarea prezenței militare americane în Europa ar putea elibera resurse care eventual să fie realocate pentru regiunea Indo-Pacific, pe care oficialii administrației Trump o consideră mai importantă strategic pentru SUA. Aproximativ 80.000 de soldați americani sunt în prezent staționați în Europa.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰