Kraken, cea mai infecţioasă tulpină SARS-CoV-2, pătrunde mai uşor în celule. Ce trebuie să facă cei care au avut gripă sau Covid

Prof. Dr. Emilian Popovici, vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie a explicat într-un interviu acordat News.ro ce impact are noua subvariantă SARS-CoV-2, xbb1.5, denumită şi Kraken, din datele care se cunosc până acum. Această nouă tulpină produce deja un număr mare de îmbolnăviri în Asia şi SUA şi a ajuns deja şi în mai multe ţări europene. În România încă nu au fost secvenţiate astfel de cazuri, însă specialiştii susţin că cel mai probabil subvarianta va ajunge şi la noi, având în vedere că este cea mai infecţioasă dintre toate variantele virusului apărute până acum.

Varianta nouă produce aşadar un număr mare de îmbolnăviri, dar nu dă neapărat forme grave de boală, mai spun aceştia. Presiunea pe sistemul de sănătate poate fi însă mult mai mare, tocmai pentru că unităţile sanitare sunt deja aglomerate cu cazuri de viroze, gripă dar şi COVID. Dr.Popovici spune că doza booster adaptată la varianta omicron se menţine eficientă şi în cazul acestei noi tulpini a virusului. Ştefan Dascălu, cercetător la Oxford afirmă că lumea ştiinţifică a început să fie îngrijorată în legătură cu acest virus încă de luna trecută, când în SUA numărul de îmbolnăviri a crescut spectaculos de la o săptămână la alta.

Prof.Dr. Emilian Popovici: Cert este că infectează un număr mare de persoane şi asta în mod deosebit din cauza unei mutaţii apărute la un aminoacid care îi permite să pătrundă mai uşor în celule. 

“Deocamdată, informaţiile disponibile vin din SUA, există o perspectivă teoretică ce probabil va deveni şi practică, de răspândire a acestei subvariante în Europa şi bineînţeles că la un moment dat şi la noi. A fost acea perspectivă cu varianta BQ11 de endemizare şi s-a discutat atunci de endemizare, pentru că această subvariantă a apărut, nu a ridicat probleme deosebite, a fost o creştere lentă, nu a atins nivelul atins la BA 5 sau la subvariantele anterioare, pentru ca, în ultima lună de zile, să apară aceasă subvariantă, XBB1.5, care a dublat numărul de infecţii în fiecare săptămână în ultimele patru săptămâni şi a ajuns să deţină întâietatea în zona de nord-vest a SUA cu un  procent de 75% din cazuri şi în total în America cu un procent de 45% din cazuri. 

Asta înseamnă că este foarte transmisibilă. Vestea care este cumva mai bună este că, cu toate aceste infecţii, până la momentul de faţă nu s-a observat o modificare semnificativă a numărului de spitalizări şi nici a formelor grave înregistrate, se va vedea cum va evolua în continuare. Cert este că infectează un număr mare de persoane şi asta în mod deosebit datorită unei mutaţii apărute la un aminoacid care îi permite să pătrundă mai uşor în celule. 

O altă particularitate a acestei subvariante este aceea că evită o parte din imunitatea post-infecţioasă şi o parte din imunitatea post vaccinală, asta s-a obervat ca şi caracteristică cam la toate ultimele subvariante, creşterea transmisibilităţi şi această evitare parţială a imunităţii post infecţioase dobândite la infecţii anterioare şi parţială a imunităţii post vaccinale. Se menţine însă până la acest moment eficienţa de evitare a formelor grave de boală pentru doza booster adaptată la omicron”, a explicat Prof.Dr. Emilian Popovici. 

Precauţie mai mare în cazul vârstnicilor

Dr. Popovici spune că cei cu vârsta de peste 65 de ani ar trebui să aibă grijă mai mare în această perioadă de largă circulaţie a virusurilor respiratorii. Şi asta în contextul în care o dublă infecţie, atât cu virusul gripal cât şi cu virusul SARS-CoV-2, poate duce mai uşor la complicaţii severe, mai ales că este vorba despre o categorie de vârstă unde există mai des şi alte boli asociate. 

“Ca şi până acum,, persoanele de vârsta a treia, cele peste 65 de ani, sunt cele care ar trebui să îşi ia nişte măsuri de precauţie în plus în faţa infecţiei, mă refer la măsurile nespecifice şi tot la acest segment se referă în mod deosebit boosterul cu vaccinul adaptat omicron. La acest segment de vârstă apar şi cel mai frecvent comorbidităţile asociate care pot predispune la o evoluţie mai puţin fericită a cazurilor de îmbolnăvire.

La începutul pandemiei se discuta dacă nu cumva apriţia infecţiei cu SARS-CoV-2 a influenţat într-un fel dispariţia virusului gripal în acea perioadă, eram undeva prin luna martie. Ori nu a fost aşa, acum se ştie foarte bine că cele două infecţii nu se exclud. Atunci epidemia de gripă era în curs de terminare şi a pornit manifestarea SARS-CoV-2.

Cele două infecţii pot să se succeadă şi pot să fie şi simultane. Sigur că în momentul în care un organism este infectat cu ambele virusuri nu are cum să resimtă această dublă infecţie decât negativ. Este vorba de o sumare a agresiunii şi de o sumare potenţială a complicaţiilor pe care fiecare dintre cele două boli le poate genera în funcţie de pacient. 

Simptomele sunt într-o măsură importantă aceleaşi. Şi durerea de cap, şi durerile musculare, şi cele articulare şi multe alte simptome sunt comune gripei şi SARS-CoV-2. Ce le diferenţiază cel mai clar este testarea SARS-CoV-2 şi testarea pentru virusul gripal dacă se face într-un laborator ”, a declarat Emilian Popovici. 

Ce avem de făcut în contextul dificil al circulaţiei mai multor virusuri în acelaşi timp

Cei care s-au infectat deja cu virusul gripal sau cu SARS-CoV-2 trebuie să fie precauţi în mod deosebit în primele două săptămâni de la vindecare, pentru că în acest răstimp o nouă infectare poate avea loc mai uşor. Rezistenţa organismului poate fi crescută prin diferite metode la îndemână, spune Emilian Popovici. 

“O măsură importantă în acest context şi cu această perspectivă a dublei infecţii este ca persoanele care se infectează cu virusul COVID 19 sau cu virusul gripal să fie atente în primele două săptămâni în mod deosebit după vindecare, să fie atente să evite aglomerările umane, să poarte mască, să-şi ia nişte măsuri de precauţie pentru că în această perioadă de două săptămâni, în mod deosebit după o infecţie, este posibilă mai uşor o nouă infecţie.

În rest, fiind într-o perioadă epidemică, cu manifestări specifice infecţiilor respiratorii, este bine ca oamenii să ţină cont de măsurile nespecifice, respectiv să aibă o viaţă echilibrată, cu o alimentaţie echilibrată, bogată în vitamine de preferinţă naturale, cu evitarea substanţelor toxice şi aici mă refer în primul rând la cele mai folosite, alcoolul şi tutunul, de asemenea respectarea orelor de odihnă, la cei la care este posibil efectuarea de exerciţii fizice zilnice fără o suprasolicitare a organismului şi în momentul în care oamenii respectă acest trai echilibrat, nu fac altceva decât să îşi crească rezistenţa organismului şi cresc potenţialul acestuia de a evita infecţiile.

 Ca mijloace specifice rămân cele două vaccinări, cea gripală care previne gripa şi vaccinarea SARS-CoV-2 cu acest booster adaptat care previne într-o măsură destul de importantă formele grave de boală”, a declarat vicepreşedintele Societăţii Române de Epidemiologie. 

Ştefan Dascălu, cercetător român la Oxford a explicat News.ro că noua subvariantă Kraken va ajunge cu siguranţă şi în România şi că îngrijorarea provine tocmai din faptul că poate duce la un număr mare de îmbolnăviri şi la o presiune crescută pe sistemul de sănătate. Noua variantă nu pare însă să ducă la simptome severe de boală, a spus Ştefan Dascălu. 

“Cu siguranţă va ajunge şi la noi această variantă, important de precizat este că este derivată din varianta omicron, prezintă aceste mutaţii care permit o infecţiozitate sporită şi, atenţie, în luna decembrie practic a început povestea şi alarmarea lumii ştiinţifice faţă de această nouă tulpină şi anume în SUA această variantă a crescut de la 4 la 40% doar în luna decembrie a anului trecut, ceea ce o face cea mai infecţioasă tulpină de până acum.

Doar în ultima săptămână în SUA a crescut de la 20 la 40 şi ceva la sută, deci vorbim despre o tulpină extrem de infecţioasă care cu siguranţă are capacitatea să evite răspunsul imunitar de anticorpi, cel celular atât la persoanele care au trecut anterior prin infecţie, dar şi la persoanele care au fost vaccinate şi, evident, în cazurile în care o persoană vaccintă a avut şi infecţia. 

Din perspectivă simptomatologică, nu pare a fi o variantă mai gravă, dar este mult mai infecţioasă, ceea ce practic poate determina creşterea numărului de infecţii respiratorii care se înregistrează acum. Pe lângă gripă, pe lângă covidul pe care îl avem în circulaţie acum. această tulpină va cauza un număr sporit de infecţii respiratorii, din acest motiv este îngrijorător”, a explicat cercetătorul român la Oxford. 

Ştefan Dascălu spune că va exista o presiune crescută asupra sistemului de sănătate în următoarea perioadă, însă nu crede că vom ajunge din nou la restricţii sau lockdown, aşa cum s-a întâmplat în anii de pandemie. 

“În următoarele două luni, ţinând cont de faptul că acum trecem prin acest vârf epidemic al infecţiilor respiratorii, şi gripă, şi COVID, şi alte infecţii sezoniere, expunerea noastră la virusurile sezoniere nu a mai fost aceeaşi în ultimii ani de zile, tocmai din acest motiv se înregistrează un număr mare de infecţii.

Trecând peste această presiune a sistemului de sănătate pe care o vom vedea în următoarele săptămâni, cred că vom reuşi să trecem cu bine peste această perioadă fără să impunem alte restricţii sau alte măsuri precum cele pe care le-am implementat în timpul pandemiei”, a declarat Ştefan Dascălu, potrivit sursei citate.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰