Când căscatul nu e inofensiv. Alarma tăcută a corpului şi ce pericol poate ascunde

"Somnolența este o problemă gravă de sănătate, cu consecințe de amploare", a declarat pentru CNN președintele AASM, Dr. Eric Olson, pneumolog și specialist în somn la Mayo Clinic din Rochester, Minnesota. "De la accidente rutiere cauzate de oboseală, până la erori la locul de muncă și riscuri de sănătate pe termen lung, efectele somnolenței excesive în timpul zilei afectează indivizii și societatea în fiecare zi", a spus Olson într-un comunicat despre raport, susținut de 25 de organizații medicale, inclusiv Academia Americană de Neurologie, Consiliul Național pentru Siguranță și Academia Americană a Medicilor de Familie.

Câte ore trebuie să dormim pe noapte

Specialiștii spun că lipsa unui somn de calitate de cel puțin șapte-opt ore pe noapte este legată de apariția sau agravarea unor afecțiuni precum diabetul, depresia, bolile de inimă și rinichi, hipertensiunea, obezitatea și accidentul vascular cerebral.

"Având în vedere că o treime dintre adulții americani spun că se confruntă cu somnolență excesivă, este extrem de important să identificăm intervenții care să recunoască, să evalueze și să trateze această problemă", a adăugat Olson.

Semnele somnolenței, adesea ignorate

Semnele somnolenței sunt adesea ignorate, cum ar fi ațipirea într-o ședință de lucru, fiind considerate banale, când de fapt pot semnala un deficit periculos de somn, spun experții. "Ațipitul în timpul unor întâlniri plictisitoare este un indiciu de somn insuficient. O persoană care este bine odihnită nu va adormi în astfel de situații, oricât de plictisitoare ar fi", a explicat Kristen Knutson, specialist în somn și profesor asociat la Universitatea Northwestern din Chicago.

"Somnolența excesivă în timpul zilei poate afecta performanța și poate indica tulburări de somn sau alte probleme", a spus Knutson. "Dacă cineva experimentează frecvent această somnolență, ar trebui să discute cu medicul".

Un pericol ascuns

Corpul face lucruri ciudate când este în mod constant obosit, inclusiv să mascheze semnele evidente ale lipsei de somn. Totuși, aceste semnale nu reflectă realitatea, spune Dr. Indira Gurubhagavatula, membru al consiliului AASM și autoare secundară a raportului. "Din păcate, datele arată că în cazul privării cronice de somn, capacitatea noastră de a percepe cât de afectați suntem scade - credem că suntem bine, dar nu suntem", a explicat ea.

"Când facem teste pentru a evalua funcționarea creierului - timp de reacție, memorie, coordonare - constatăm că oamenii fac multe greșeli. Și e îngrijorător, pentru că ei încă au încrederea falsă că sunt OK".

Cu cât oboseala persistă, creierul poate intra în "micro-somnuri” - episoade de câteva secunde în care pur și simplu "se deconectează”. "Creierul tău intră efectiv în somnuri scurte de 2, 3 sau 10 secunde, iar tu nici măcar nu-ți dai seama. Poate fi extrem de periculos dacă ești la volan sau faci ceva care implică siguranță", a spus ea. Aproximativ 100.000 de accidente auto pe an sunt cauzate de conducerea în stare de somnolență, conform statisticilor.

Cum să-ți evaluezi somnolența

Cum știi dacă somnolența ta a devenit periculoasă? Poate fi evaluată prin diferite scale, cum ar fi Scala de Somnolență Epworth, explică Gurubhagavatula. Printre întrebări se numără: cât de probabil este să adormi stând liniștit după prânz, întins după-amiaza, într-un loc public, în timp ce citești, vorbești cu cineva, ca pasager într-o mașină, în trafic sau uitându-te la TV.

"Rugăm pacienții să noteze de la 0 la 3 cât de probabil e să adoarmă în aceste opt situații sedentare", a spus ea. "Scorul maxim este 24 - ceea ce indică o somnolență extremă. Un scor de peste 10 este considerat semnificativ clinic și necesită intervenție".

Pe măsură ce lipsa somnului avansează, simptomele devin mai evidente și mai periculoase. "Ai pleoapele căzute, corpul ți se apleacă, îți este greu să rămâi treaz, și unii oameni experimentează vertij sau tremurături ale mâinilor. Poți deveni chiar imprudent sau impulsiv, ca și cum nu ți-ar mai păsa - și asta e un simptom", a adăugat Gurubhagavatula.

Alte cauze ale somnolenței

Tulburările de somn precum apneea, insomnia, sindromul picioarelor neliniștite sau tulburările de ritm circadian, dar și durerile cronice sau anumite medicamente pot contribui la somnolență - acestea pot fi investigate de un specialist în somn. "Îți poți întreba farmacistul despre medicamentele pe care le iei, inclusiv cele fără prescripție", a spus ea.

Și stilul de viață poate afecta somnul: consumul excesiv de cafeină, alcool înainte de culcare, marijuana, lipsa exercițiilor fizice sau igiena proastă a somnului (precum dormitul într-o cameră prea luminoasă, prea rece, prea caldă sau zgomotoasă).

Mulți cred în mod greșit că alcoolul sau marijuana ajută somnul. Deși alcoolul poate părea că ajută să adormi mai repede, corpul se trezește după ce alcoolul este metabolizat. "Am pacienți care sunt foarte surprinși de cât de mult se îmbunătățește somnul când renunță la acel pahar de vin de la cină", a spus ea. "Cât despre marijuana, știm că are efecte negative asupra somnului: scade eficiența somnului și te simți mai obosit a doua zi, deci calitatea somnului se înrăutățește".

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰