Video Politolog: "Obiectivele Rusiei nu s-au schimbat în aceşti trei ani de război şi ne afectează şi pe noi în mod direct"

Liderul de la Casa Albă i-a dat asigurări lui Zelenski că îl va ajuta să găsească sisteme Patriot suplimentare din Europa, însă Washingtonul nu a precizat şi cum va face asta. Mai mult, surse din administraţie au declarat pentru CNN că apelul a durat mai mult decat era preconizat şi că preşedintele american s-a interesat autentic ce sisteme de apărare antiaeriană i-ar ajuta cel mai mult lui Zelenski.

Potrivit Bloomberg, Statele Unite au dat asigurări Uniunii Europene că va fi implicată în acordul de pace din Ucraina, însă o analiză a Foreign Policy relevă faptul că, în realitate, Volodimir Zelenski va trebui să accepte, la un moment dat, că finalul războiului nu va fi cel pe care îl preconizează şi să se conformeze cu o pace urâtă. 

NBC News dezvăluie însă între timp că Donald Trump vrea să facă economie şi la Pentagon şi să renunţe astfel la comandamentul NATO în Europa pentru că sunt prea mulţi ofiţeri superiori implicaţi. Asta ar însemna cedarea conducerii, pentru prima dată de la crearea Alianţei, unui alt stat.

Vezi și

În ceea ce  priveşte armistiţiul cu privire la atacurile reciproce asupra infrastructurii energetice, acesta a fost deja încălcat, de ambele părţi, pentru că Rusia şi Ucraina au continuat loviturile reciproce. Singura parte bună este că cele două state au făcut un schimb de prizonieri de război. Kievul a trimis acasă 175 de prizonieri de război şi a primit la schimb 175 de soldaţi ucraineni, plus încă 22 grav răniţi.

Ca să înţelegem mai bine situaţia, am stat de vorbă cu Marius Ghincea, politolog şi cercetător la Institutul Federal de Tehnologie Zurich.

- Avem concluziile după ambele convorbiri telefonice, Donald Trump şi Volodimir Zelenski. După ce vedem aceste concluzii, fiecare pe limba ei, pentru că sunt variante diferite de fiecare parte, ce concluzii putem să tragem noi la rândul nostru? Ce iese fiecărei părţi şi cum iese fiecare parte din această primă etapă a negocierilor de pace? Cum iese Ucraina, cum iese Rusia şi cum iese Ucraina lui Donald Trump?

- Având în vedere istoria relaţiilor precedente dintre preşedintele Zelenski şi preşedintele Trump, aceste concluzii ca urmare a apelului dintre Casa Albă şi Kiev sună foarte bine. Având în vedere că în Biroul Oval, Donald Trump mai avea puţin şi îl înjura pe Zelenski. Discuţiile pare că au avut loc într-un mod foarte pozitiv şi foarte constructiv, iar faptul că atât comunicatul Administraţiei Prezidenţiale de la Kiev, cât şi a Casei Albe spun în mare cam acelaşi lucru, cam aceleaşi idei, este un lucru pozitiv, însă este doar un prim pas către un proces lung pentru un potenţial armistiţiu în condiţiile în care în acest moment Federaţia Rusă arată că nu are nici un interes direct pentru ca acest armistiţiu să aibă loc.

Totodată, vedem pe partea americană acelaşi oportunism economic cu care ne-am obişnuit deja, în care preşedintele Trump încearcă să exploateze orice oportunitate pentru a extrage rente sau beneficii în favoarea Statelor Unite de pe urma unei victime, care este încolţită şi lipsită de foarte multe oportunităţi. Pe de altă parte, un armistiţiu, o încetarea a focului în ceea ce priveşte infrastructura energetică din Ucraina şi presupunem şi din Federaţia Rusă poate să permită Ucrainei ca cel puţin pentru moment să îşi reclădească infrastructura energetică, iar per total putem spune că este mai bine decât ne-am fi aşteptat acum 24 de ore, dar este doar un prim pas într-un lung proces. 

- Mai bine decât ne aşteptam acum 24 de ore este o nuanţă importantă. Va întreb dacă se suprapune ce vedem acum peste tonul super optimist al Casei Albe şi peste promisiunile pe care le făcea Casa Albă săptămâna trecută, nu acum 24 de ore, cu privire la felul în care vor arată negocierile. 

- Cu siguranţă, nu. Ce am văzut ca urmare a dialogului dintre Vladimir Putin şi Donald Trump este că Vladimir Putin a făcut doar concesii de formă, ceva minimal, astfel încât să îl ţină pe Donald Trump la masa discuţiilor şi să nu iasă public că nu a obţinut chiar nimic de pe urma acestor negocieri, dar discuţiile dintre Kremlin şi Casa Albă nu au produs nimic de substanţă. Acest schimb de prizonieri de război care este un lucru benefic pentru Ucraina, în societatea ucraineană subiectul revenirii prizonierilor de război şi a copiilor răpiţi de către Federaţia Rusă este extrem de sensibil, extrem de important. Acest aspect este extrem de important pentru societatea ucraineană, dar este minor.

Vorbim de câteva sute de soldaţi în condiţiile în care fiecare parte are câteva mii de soldaţi prizonieri de război, iar această discuţie cu privire la aspecte cu privire la ţintirea structurii energetice sau la o încetarea a focului în Marea Neagră în confruntarea navală este minoră. În condiţiile în care săptămâna trecută Casa Albă îşi propunea să obţină o încetare permanentă şi necondiţionată a focului pe toate planurile. Ori, ce a reuşit să obţină de la Vladimir Putin sunt chestiuni mai curând simbolice şi din multe puncte de vedere chiar contrare interesului strategic al Ucrainei, care reuşea în ultimele luni să distrugă o mare parte din capacitatea de rafinare a energiei carbonifere a Federaţiei Ruse, iar în Marea Neagră ştim că Ucraina, fără să mai aibă o flotă maritimă, a reuşit prin intermediul unei reţete de drone maritime să scufunde o parte din flota rusă, care este acum forţată în port undeva departe de teritoriul Ucrainei. 

- Punctaţi iarăşi un lucru foarte important în debutul intervenţiei dumneavoastră, că cele două versiuni dinspre Kiev şi Casa Albă seamănă de această dată, dar m-aş întoarce la cele două concluzii venite dinspre Kremlin şi dinspre Casa Albă, nu prea erau la fel. Kremlinul venea cu un set mult mai mare şi mai complex de condiţii pe care le punea pentru această încetare a focului în care se întorcea inclusiv la eliminarea cauzei războiului, vorbea despre oprirea înarmării Ucrainei, inclusiv pe perioada acestor 30 de zile, vorbea despre aceleaşi narative pe care le spunea de la începutul războiului. Cum traduceţi asta?

- Traducem în faptul că Vladimir Putin nu are niciun motiv să renunţe la poziţiile sale maximaliste cu privire la orice formă de armistiţiu sau pace în Ucraina. Condiţiile acestea maximaliste ar fi putut fi dezbătute în cadrul unui tratat de pace, pentru încheierea permanentă a conflictului, ori faptul că le ridică cu privire la un armistiţiu, care prin definiţie este ceva temporar, arată lipsa de seriozitate a Kremlinului cu privire la aceste negocieri. Ne arată din perspectiva românească şi europeană faptul că obiectivele Rusiei nu s-au schimbat în aceşti trei ani de război şi ne afectează şi pe noi în mod direct, pentru că acea ultimă cauză cu privire la război din perspectiva Federaţiei Ruse ţine de faptul că ţările din Europa Centrală şi de Est au intrat în NATO după 1997.

Ceea ce ar vrea Federaţia Rusă prin eliminarea acestor cauze ultime ale conflictului ar fi ca România, Polonia, Ţările Baltice, Ungaria, Slovacia, Republica Cehă, Bulgaria, să nu mai facă parte din NATO, ca forţele occidentale să nu mai fie aici pentru a proteja aceste ţări şi pentru a asigura securitatea acestor popoare astfel încât, pe termen mediu şi lung, Federaţia Rusă fie prin meode directe, militare, ca în Ucraina, fie prin metode subversive, hibride  să poată să pună aceste ţări sub controlul şi influenţa Moscovei. Vedem că obiectivele Rusiei încă de la începutul acestui război nu au fost doar despre Ucraina, au fost despre întreaga arhitectură de securitate din Eurpa Centrală şi de Est, inclusiv afectând România.

- Ce semnal vă transmite informaţia asta pe care o punctam mai devreme de la NBC News, cum că SUA vrea să renunţe la comandamentul NATO în Europa, la conducerea acestuia?

-  E o ştire care de altfel nu este foarte nouă, eu auzisem acum vreo două săptămâni şi asta arată faptul că SUA s-ar putea să nu mai aibă niciun interes ca pe termen mediu să contribuie într-un fel important la asigurarea securităţii în Europa, ceea ce nu este o noutate. (...) Renunţarea la poziţia pivot, cheie, de comandament militar american în Europa arată practic că vorbim pe termen mediu, poate lung, în funcţie de negocieri, de o retragere semnificativă, poate predominantă a tuturor forţelor americane din Europa şi de aici şi această reacţie extrem de virulentă pe care europenii au luat-o în special în Germania, Franţa, Marea Britanie cu privire la reînarmare, la investiţii în industira de apărare.

Dacă americanii sunt cu adevărat decişi să se retragă, atunci Europa va avea foarte puţin timp să investească în capabilităţi care să suplinească ceea ce va fi retras de către SUA, iar din punctul acesta de vedere de aceste capabilităţi depinde capacitatea noastră de descurajare, pentru că trebuie să ne amintim că rolul principal al forţei militare nu este apărarea, este descurajarea. Dacă am ajuns deja să ne apărăm e prea târziu, ce vrem întotdeauna este să descurajăm, să convingem pe potenţialul agresor să nu intre, să nu invadeze, să nu ne atace, dacă deja ne-a atacat o parte importantă a politicii noastre de apărare şi securitate, a eşuat.

- Spuneaţi că i-a oferit minimul necesar Vladimir Putin lui Donald Trump în urma discuţiilor acestora, vă întreb ce câştiga din această temporizare, din atitudinea aceasta?

- Este posibil ca Kremlinul să încerce să îl menţină pe Donald Trump în siajul său de influenţă, pentru a putea negocia şi alte dosare, în alte regiuni ale lumii, spre exemplu situaţia din Siria, situaţia din Orientul Mijlociu. Totodată s-ar putea să încerce în continuare, aşa cum Feredaţia Rusă şi-a dorit întotdeauna să mărească tensiunile dintre europeni şi SUA. Cu cât disensiunile europeni şi SUA sunt mai mari, cu atât Federaţia Rusă va avea o capacitate de influenţă şi de proiectare a puterii în Europa mai mare, întotdeauna. Şi Uniunea Sovietică şi Federaţia Rusă şi-au dorit ca această unitate transatlantică ca să nu mai existe, pentru că fragmentarea NATO creşte puterea relativă a Federaţiei Ruse în Europa. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰