Video Suspiciuni de fraudă la semnăturile lui George Simion şi Anamaria Gavrilă. Expert: "La BEC este pur şi simplu este o verificare ochiometrică"

Un membru al diasporei a făcut o înregistrare în care îi acuză pe George Simion şi Anamaria Gavrilă că listele întocmite în prezent sunt, de fapt, transcrieri ale unora vechi. Simpatizanţii AUR şi POT ar fi primit fotografii cu listele întocmite la alegerile precedente, iar acum le transcriu ca şi când ar fi nou-nouţe. 

Purtătorul de cuvânt al AUR susţine că imaginile care au devenit virale sunt doar o manipulare menită să creeze confuzie şi să pună la îndoială o mobilizare fără precedent a românilor. Preşedinta POT s-a enervat foarte tare când a fost întrebată despre această manieră inedită de a-şi întocmi listele de semnături.

Noi am analizat întreaga situaţie alături de Septimius Pârvu, coordonator programe electorale la Expert Forum şi fondatorul coaliţiei Vot Corect. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:

Vezi și

- Aţi făcut o cerere către Biroul Electoral Central, dumneavoastră de la Expert Forum, pentru a observa procesul de verificare a acestor semnături. Aţi fost respinşi. Care erau suspiciunile acolo? De ce aţi vrut să verificaţi asta?

- Deja a devenit o tradiţie această cerere. Cel puţin de vreo 10 ani cred că facem astfel de cereri către Birourile Electorale Centrale care s-au înfiinţat pentru fiecare dintre alegeri. Nu este ceva specific pentru aceste alegeri. Din păcate, ne-am şi obişnuit să fim respinşi sau ca aceste cereri să fie respinse din diverse motive, de la invocarea GDPR-ului, datele personale, până la faptul că legislaţia prevede că observatorii pot observa doar în ziua alegerilor, ceea ce este foarte restrictiv, în condiţiile în care noi, ca şi coaliţie, începem să ne uităm pe tot procesul electoral din momentul în care începe până se finalizează.

Deci nu a fost o suspiciune punctuală legată de aceste alegeri. Pe de altă parte, trebuie să menţionez că cred că este foarte greu de crezut că se pot strânge 200.000 de semnături în două-trei zile, chiar şi de către partide care au totuşi o reţea destul de mare, precum AUR, care cred că are o reţea destul de mare întinsă în ţară. Despre POT nu ştiu foarte sigur câţi oameni ar putea scoate în stradă. Înţeleg că cele două partide strâng chiar şi împreună semnături, însă tot cred că ridică nişte semne de întrebare această întreagă acţiune, mai ales în condiţiile în care domnul Simion a tot zis fie că candidează, fie că nu candidează, iar s-a răzgândit şi aşa mai departe. Ba chiar ne-a spus că n-au fost strânse semnături în prealabil.

Acum, sigur, nu ştim ce s-a întâmplat. Poate au fost strânse mai demult, de fapt, aceste semnături, poate existau deja o parte dintre aceste semnături. Totuşi, cred că aceste semnături au devenit un subiect de critică şi de îndoială de ceva timp. Nu este prima oară când există suspiciuni. În 2019 au existat opt plângeri penale din partea Biroului Electoral Central cu privire la aceste semnături. La alegerile din 2024 au existat, iarăşi, mai multe plângeri penale, există investigaţii şi să nu uităm că inclusiv domnul Simion este anchetat într-una dintre aceste plângeri. În aceste condiţii putem să ne punem nişte semne de întrebare cum un partid poate să strângă 200.000 de semnături într-un timp atât de scurt.

- Domnul Simion, să ne aducem aminte exact de declaraţia acestuia pe care am mai spus-o si eu telespectatorilor zilele trecute, deci domnul Simion, într-un podcast la Starea Naţiei, spunea, foarte nonşalant, că totul este o prefăcătorie şi că nici AUR, nici USR, nici independenţii nu au strâns pe bune aceste semnături. Acum, faţă de celelalte partide nu a adus dovezi, dar faţă de propriul partid cred că ar trebui să-l credem pe cuvânt, că probabil ştie ce se întâmplă în bucătăria internă. Cum putem proba, totuşi, că semnăturile sunt sau nu sunt autentice?

- Din păcate, există două mari limitări. Biroul Electoral Central face, mai degrabă, o muncă de secretariat. Există o decizie a Curţii Constituţionale din 2019, în urma candidaturii domnului Cataramă, care a fost respinsă de către BEC tocmai pe motive legate de semnături, în sensul în care BEC, atunci, a invocat faptul că o parte din acele semnături păreau false. 

- 90.000.

- Da, iar atunci Curtea Constituţională a menţionat, în decizia respectivă, că BEC nu poate să stabilească, simplificând un pic, ochiometric dacă nişte semnături sunt sau nu false. Adică nu poate să se uite pe nişte hârtii şi să ne spună dacă vorbim despre nişte semnături adevărate sau false. Trebuie să trimită o plângere penală la procurori. Deci, practic, ce poate să facă Biroul Electoral Central, şi există inclusiv o decizie care detaliază paşii pe care îi intreprinde, este să se uite că CNP-ul este întreg sau că pare a fi real.

Nici măcar nu cred că există verificări comparative cu Registrul Populaţiei sau cu Registrul Electoral. Deci pur şi simplu este o verificare ochiometrică, făcută într-un timp foarte scurt, pentru că oricum Biroul Electoral Central are la dispoziţie doar două zile să aprobe sau să respingă o candidatură, dar gândiţi-vă că vin multe candidaturi într-un timp scurt, sunt foarte multe semnături care ar trebui verificate, sunt probabil 100 şi ceva de oameni care se ocupă de tot procesul acesta şi atunci vedem că verificarea este mai degrabă una, nu ştiu, prin care cei de la Biroul Electoral Central se asigură că, nu ştiu, datele arată ok, formal, datele sunt ok. Dar dacă acele semnături sunt reale, dacă acele persoane sunt reale, acele persoane care apar pe listele respective, cred că este mai greu de aflat. Şi chiar şi legat de dosarele anterioare, şi cred că asta este chiar important să menţionăm, multe dintre ele nu sunt finalizate. Deci practic, în mod real, poţi fi ales preşedinte sau parlamentar cu semnături strânse în mod nelegal şi să te trezeşti peste 10 ani cu vreo decizie în sensul acesta. Deci mecanismul nu este funcţional deloc.

- Haideţi să vă întreb, tot aşa, ochiometric, dacă vreţi să preiau cuvântul dumneavoastră, cam care ar fi ritmul real de a strânge semnături pe zi, nu la un partid ca AUR, ci mă uit aşa, de exemplu, la domnul Pisaroglu, fostul consilier al domnului Georgescu, cel care, în momentul în care a fost dată decizia de anulare a candidaturii lui Călin Georgescu, spunea că are deja 100.000 de semnături strânse. Astăzi mă uit şi văd că spune că are, deja 153.000 de semnături strânse. Au trecut doar două zile de atunci. Care ar fi un ritm realist în care poţi să strângi, ca cvasinecunoscut, semnături pentru a candida la preşedinţie?

- Cred că este foarte greu de estimat, mai ales în condiţiile în care nici nu vedem neapărat o activitate foarte intensă pe stradă, să zicem. Adică dacă am vedea corturi peste tot, dacă am vedea persoane care strâng semnături şi aşa mai departe. Sigur, sunt partide care au avut corturi şi au fost mai vizibile, să zicem, dar la un candidat despre care nu ştim ce aparat are în spate, adică nu ştim dacă, poate, reţeaua domnului Georgescu a strâns aceste semnături, habar nu avem de unde vin ele, şi nu avem nicio dovadă dacă ele au fost strânse legal sau ilegal, nu ştim pur şi simplu cum au fost strânse, dar sigur că putem să ne punem un semn de întrebare cum de, pe ultima sută de metri, apar foarte mulţi candidaţi care strâng sute de mii de semnături şi, practic, intră în procesul electoral deja cu nişte semne de întrebare asupra modului în care au fost strânse aceste semnături. Nu ştim de unde provin aceste semnături, cine le-a strâns până la urmă, şi cred că este o chestiune problematică să intrăm într-un proces, care şi aşa este foarte controversat, şi să mai adăugăm un strat de neîncredere. Noul strat de neîncredere provine din faptul că în ultimele zile apar candidaţii ca ciupercile şi ne spun că au strâns 200.000 de semnături fără să fie foarte clar de unde. E greu de estimat cât poate dura să strângi aceste semnături, în condiţiile în care nu ai un partid, nu ai o reţea în spate care măcar să ofere credibilitate acestui proces. 

- Că vorbeaţi de controverse, avem acest precedent în alegeri, o decizie de invalidare dată de CCR. Apoi, mergând pe acelaşi filon, invalidarea a fost reluată de Biroul Electoral Central şi confirmată de CCR. Deci avem precedentul acesta, ce facem cu el, astfel încât pe viitor el să nu fie instrumentat de o manieră în care să devină o bâtă pentru democraţie, în loc să-i devină o proptea?

- Precedentul acum este creat. Noi l-am şi criticat în momentul în care am avut prima decizie, legată de eliminarea doamnei Şoşoacă. Atunci am criticat-o pentru că trebuie să menţionăm că deciziile CCR produc efecte, sunt obligatorii. Cred că în primul rând ce ar trebui să se întâmple, după aceste două decizii, şi nu am văzut nicio mişcare în acest sens, ar fi fost ca Parlamentul să pună mâna pe deciziile respective, să se uite pe reglementări şi să modifice legea. Pentru că oricum au existat destul discuţii cu ce trebuia să facă BEC, avea dreptul, n-avea dreptul să se uite pe Constituţie şi să elimine un candidat pornind de la nişte criterii constituţionale.

Sigur, acum, dacă ne uităm pe deciziile respective, da, Curtea Constituţională ne spune că trebuie luate în calcul şi aceste aspecte constituţionale şi BEC-ul are acest drept, de a se uita şi pe fond. Dar cred că există, încă, destul de multă neclaritate în ceea ce priveşte legislaţia electorală şi cred că ce ar fi ideal să avem, deşi acum este un pic cam târziu să facem acest lucru, dar măcar după aceste alegeri ideal ar fi ca legislaţia electorală să fie cumva modificată în concordanţă cu deciziile respective. Din păcate, mai ales decizia 2, cea legată de eliminarea doamnei Şoşoacă, va crea un precedent care va lăsa efecte pe termen lung în modul în care vor fi aprobaţi candidaţii şi cred că şi ce se întâmplă acum, cu acest influx de candidaţi, mai degrabă din zona, nu ştiu, cum vreţi să-i ziceţi, suveranistă, de extremă-dreaptă, care au apărut cred că este un efect al acelei decizii, pentru că acum aşteaptă pur şi simplu să vadă cine trece de filtrul Curţii Constituţionale.

Mi se pare, într-un fel, şi lipsă de respect faţă de alegători să mergi la pachet şi vedem cum unul dintre noi se retrage. Aici mă refer la domnul Simion şi la doamna Gavrilă. Adică ori candidezi, ori nu candidezi. Dar, într-adevăr, cred că acea decizie şi efectele sale vor fi greu de eliminat. Nu putem să dăm, pur şi simplu, înapoi şi să zicem "gata, nu mai aplicăm", pentru că, după cum spuneam, Curtea Constituţională a generat acest efect. Dar măcar putem crea mai multă predictiblitate prin reglementare. Trebuie să înţelegem exact care sunt criteriile pe baza cărora intră un candidat sau nu în cursă. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰