Video Analist, despre negocierile Trump-Putin: România se va trezi cu un nou vecin, gândiţi-vă să ai nişte trupe ruseşti pe la graniţe
Discuţia telefonică de aproximativ o oră şi jumătate dintre Donald Trump şi Vladimir Putin s-a soldat cu o înţelegere de opririe imediată a bombardamentelor asupra infrastructurii, inclusiv a celei energetice, a Ucrainei. Asta, deşi Marco Rubio declara duminică faptul ca planul A este oprirea totală a focului. Ca atare, nici n-ar durat mult până când Rusia a reluat atacurile asupra Ucrainei cu drone şi rachete balistice, trase spre Kiev, Sumi si Odesa. Liderul de la Casa Albă afirmă că negocierile pentru un armistiţtiu total încep imediat, iar discutiile vor viza o cooperare în Orientul Mijlociu pentru a limita orice eventuale escaladări ulterioare. Noi am analizat întreaga situaţie alături de Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford.
Preşedintele Rusiei, care a fost de acord cu armistiţiul de 30 de zile propus de americani şi aprobat de Volodimir Zelenski, doreşte oprirea înarmării Ucrainei pe perioada de încetare a focului. Mai mult, şi-a reiterat cerinţele maximaliste. Vrea eliminarea cauzei problemei, ceea ce în limba Kremlinului înseamnă răsturnarea regimului democratic de la Kiev, stoparea ambiţiilor de aderare la NATO şi demilitarizarea ţării.
Mai mult, după 3 ani de război declanşat din voinţă proprie, Kremlinul a avut îndrăzneala să specifice că trebuie avute în vedere "crimele teroriste barbare comise de Ucraineni în Kursk". Vladimir Putin a declarat că-i va lăsa să plece însă nevătămaţi pe soldaţii ucraineni care se mai află încă în Kursk. De asemenea, doreşte un schimb de prizonieri.
Liderul de la Kremlin mai vrea şi încetarea completă a furnizării de informaţii de Intelligence către Kiev. Donald Trump a punctat, la rândul său, ca vor începe discuţii despre siguranţa navigaţiei în Marea Neagră, însă dată e nespecificată pentru moment.
Institutul pentru Studiul Războiului atrage însă atenţia că Rusia vrea să devină vecina României la Marea Neagră şi să cucerească Odesa - nu se va mulţumi nici măcar cu 20% din teritoriul Ucrainei, cât ar fi dispus Washingtonul să cedeze. Putin a reuşit să ţină ostatic armistiţiul, scrie think thank-ul britanic. Ca semn al pretinsei prietenii dintre cei doi preşedinţi, Kremlinul anunţă că Donald Trump este de acord să fie organizate meciuri de hochei între echipele Statelor Unite şi Rusiei.
- Reacţia lui Trump, după conversația cu Putin: Acest război nu ar fi început niciodată dacă eram președinte
- Patru "priorităţi-cheie" pentru Apărarea Europei. Ursula von der Leyen: Se formează o nouă ordine internaţională
- "Mai bine să fiu ocupat decât mort". Nemţii din Generaţia Z nu vor în armată şi nici să se pregătească de...
- Două ţări, acord de pace istoric după 40 de ani de război. SUA salută înţelegerea: "Se întoarce pagina unui...
- Negocieri SUA - Ucraina în Arabia Saudită. Trump forţează plecarea lui Zelenski şi i-a găsit înlocuitor
Noi am analizat întreaga situaţie alături de Corneliu Bjola, profesor de studii diplomatice la Universitatea Oxford. Iată câteva dintre cele mai interesante declaraţii oferite de acesta:
- O discuţie doar între Vladimir Putin şi Donald Trump, fără Ucraina, fără parteneri europeni, avem această veste, că armistiţiul va viza sectorul energetic. Cum e ea? Cum vine vestea asta?
- Sectorul energetic, într-adevăr au fost câteva elemente care par fezabile de urmărit pe următoarele 30 de zile. Rămâne de văzut dacă vor fi urmărite şi unele maximaliste din partea Rusiei, care nu cred că vor fi puse în aplicare exact aşa cum doreşte Rusia. Referitor la faptul că ar trebui demobilizată Ucraina, să nu se mai apaere, să nu mai antreneze oameni, să nu mai producă armament. Deci, practic, să abandoneze lupta şi eventual să se expună unor atacuri ruseşti. Dar partea energetică este interesantă, pentru că Rusia a fost invitată de mai multe ori să înceteze aceste atacuri energetice.
Lavrov, cu tupeul său obişnuit, ne spunea acum vreo lună de zile că ei nu atacă infrastructura energetică a Ucrainei, ei atacă numai zonele care sunt legate de zona armată, de aprovizionarea armatei. Un eufemism, pentru că au fost cazuri în care ei au atacat structuri civile absolut. Şi nu mai vorbim de faptul că au ocupat acea uzină nucleară de la Zaporojie, care nu producea decât energie electrică 20%, tocmai pentru a strangula energetic Ucraina.
Dar intervine această problemă pentru Rusia, pentru că ei vorbesc de fapt despre stopare reciprocă a atacurilor energetice şi aici este problema pentru Rusia, pentru că Ucraina de vreo doi ani atacă cu drone şi destul de cu succes toate rafinăriile ruseşti. Îi atacă în zona în care le permitea să susţină acest război şi direct, prin combustibil şi prin rezerve, vânzarea acestuia, rezerve valutare. Aici este un element. Am urmărit declaraţia preşedintelui Zelenski, a spus foarte clar că vrea să afle toate detaliile. Şi aici este al doilea element interesant. Ce am aflat public de la Kremlin şi ce am aflat public de la Washington, în ce măsură ce am aflat public este totul. Pare că nu. Zelenski spunea că vrea să afle mai multe detalii, ce anume exact a oferit Rusia, ce a oferit exact Statele Unite şi dacă acest lucru vor fi publice. Sau urmează, se pare, din ce înţeleg, o discuţie Trump-Zelenski pe acest subiect. Acesta este un element. Pentru că dacă se ajunge la un astfel de acord a putea, ca o măsură de încredere reciprocă să urmeze şi altele.
De asemenea, partea cu Marea Neagră. Cine a fost alungată din Marea Neagră de o ţară fără niciun fel de flotă, iarăşi, Rusia a pierdut cam 25% din flota sa din Marea Neagră. Deci, este în avantajul ei să ceară mai mult acest lucru pentru că în Marea Neagră, Ucraina are flotă, dar este foarte important pentru acest transport de grâne. Este un pas care sugerează o nogociere de forţă din partea Rusiei şi o negociere de slăbiciune din partea SUA. În momentul de faţă, ceea ce sugera Trump de uzina aceea nucleară care este controlată de Rusia nici măcar nu a fost luată în discuţie.
Aş mai adăuga un element care a fost menţionat de către partea rusă este faptul ca să se construiască echipe comune, americane şi ruse, care să discute mai multe detalii tehnice despre cum să meargă la următoarea etapă. Acesta este un element important pentru că permite Rusiei să controleze oarecum procesul, vorbim de americani şi de ruşi, de nimeni altcineva.
De la bun început a fost această idee a Rusiei ca toate aceste discuţii să aibă loc numai cu SUA. SUA din anumite motive a acceptat şi asta creează tensiuni mai departe în tabăra transatlantică. Se continuă acest element în care, cu cât se divizează partea transatlantică cu atât mai bine şi oarecum o direcţie care nu anunţă foarte mult lucru bun. Vor reuşi să obţină acest lucru? Rămâne de văzut.
- Câteva precizări la foc rapid voiam să aflu din ceea ce spuneaţi dumneavoastră cu privire la punctul 1. Spuneaţi că Ucraina ataca cu succes în ultima perioadă rafinăriile ruseşti, în timp ce Rusia atacă tot. Este un armistiţiu care avantajează Rusia în momentul acesta?
- Cum spuneam, depinde cum interpretează domnul Lavrov ce înseamnă ţinte energetice. Dacă dânsul ataşează la oricare ţinte că are o implicaţie energetice normal că acest lucru nu are valabilitate foarte mare, cum a făcut în trecut. A încercat ca imediat după aceste discuţii să demonstreze că în nici un caz nu o să înceteze atacurile şi că ar fi foarte bine să se ţină seama de condiţiile sale, cam ăsta era mesajul. Dar dacă într-adevăr, în condiţii ideale care nu cred că se vor îndeplinii, Rusia va înceta orice fel de atac aerian, atunci ar fi un câştig pentru Ucraina din două motive. Una este că această demoralizare continuă care este problematică şi a doua este pentru că Ucraina nu mai are acele resurse necesare de a se apăra antiaerian.
SUA au dat aceste rachete Patriot, nu mai sunt livrate la ritmul la care erau livrate. Ajută în momentul de faţă Germania, dar nu cu capacitatea suficientă pentru a susţine. Atacurile respective ruseşti au creat anumite breşe şi poate într-adevăr ar fi un avantaj pentru Ucraina din acest punct de vedere. E greu de văzut în momentul de faţă din cauza acelei precizări de la Lavrov. Ce înseamnă atac energetic? Dacă dânsul vede atac energetic într-un context foarte îngust, foarte bine, dar pentru Rusia cred că este şi această problemă pe care au avut-o şi au demonstra-o ucrainenii că sunt capabili chiar când Intelligence-ul american a fost suspendat, acel atac asupra Mosovei, au dovedit că pot fi într-adevăr prin resurse proprii şi cu cu ajutor francez să susţină genul acesta de atac. Poate să fie o măsură de încredere. Unde este teama mai mare, care sunt următorii paşi care vor urma după acest moment?
- Referitor la discuţiile despre securitatea de la Marea Neagră, am văzut evaluarea Institutului pentru Studiului Războiului că Rusia îşi doreşte să devină Novorusia şi să ocupe mult mai mult de cei 20% pe care Trump, potrivit Bloomberg, i-ar fi acceptat să îi cedeze teritorial, inclusiv să se extindă până la Odesa. Cât de plauzibilă vi se pare ipoteza asta, ca americanii să accepte aşa ceva?
- Americanii pot să accepte, dar nu cred că acceptă ucrainienii din punctul acesta de vedere. Pentru că ei s-au apărat şi Odesa este un punct foarte important pentru Ucraina, pentru Moldova, pentru România. Dar începând cu Ucraina, a ceda Odesa, chiar şi ce sugera oarecum Trump, un fel de divizare de bunuri.
Dar când divizezi un bun pe care nu îl ai, nu o să îşi ia doar un sfert din port şi restul ţi-l lasă ţie. În momentul de faţă te strangulează economic, te lasă fără ieşire la mare, marea nu mai contează. Tu eşti obligat şi ăsta este un obiectiv pe termen lung. Pentru Putin, obiectivul este ca Ucraina să nu fie un stat viabil. să nu poată să funcţioneze, să fie un stat slăbit, un stat implodat economic, un stat îngenunchiat.
Mai este o problemă şi asta creează problemă chiar şi pentru europeni pentru că în momentul în care un stat îşi pierde o parte din marile surse de venit, trebuie compensate din alte parte şi am văzut aceste costuri care s-au produs nu numai pe partea militare, dar şi pe partea economică europeană din ce în ce mai ridicate, blocate parţial de Ungaria în mai multe etape, dar este un efort mare şi pentru europeni.
Din punct de vedere al Rusiei ar fi o lovitură extraordinară. Vor accepta ucrainenii acest lucru? Nu cred şi asta permite joncţiunea cu Transnistria, pentru că pentru Rusia ar însemna practic acapararea Moldovei în momentul în care ajungi în o astfel de situaţie, România se va trezi cu un nou vecin. Deja s-a trezit cu acest vecin pe cale hibridă şi am văzut ce efecte toxice a avut asupra sistemului politic, gândiţi-vă să ai nişte trupe ruseşti pe la graniţe, aproape de noi, pe la gurile Dunării. Cum ar arată sistemul politic? Avem partide politice care în momentul acesta în Parlament votează împotriva legilor care apară securitatea naţională, mă refer la acele drone care vin din partea Rusiei, peisajul s-ar schimba complet.
Odesa este un nod foarte important care nici vorbă nu ar trebui acceptat şi aici rămâne de văzut în ce măsură. Rusia tot timpul va cere maximul, dar unde va putea fi întins. Dezamăgirea pleacă la faptul că SUA nu este interesată. Vrea să facă ca în Afganistan, pentru că a fost negociat de adminstraţia Trump la Doha, acelaşi lucru, să scape de problemă cât mai repede, indiferent de costuri pentru partea respectivă, mă refer la populaţia afgană şi în cazul ăsta, populaţia ucraineană şi de aici încolo să se ocupe europenii care nici măcar nu sunt invitaţi la masă. Sunt discuţii pe alte canale, dar rămâne de văzut ce se va întâmpla. A mai ridicat o singură problemă Rusia, legată de cine va monitoriza acest armistiţiu. Şi aici intervine problema. Nu am mai văzut o declaraţie complet negativă despre trupele europene, dar e clar că fără o forţă capabilă şi nu are cum să fie americană, o forţă capabilă care să monitorizeze această linie de armistiţiu, agresiunea rusească de distrugere a statului ucrainean şi eventual de continuare a agresiuniii mai departe va continua.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰