Reuters: Nu daţi vina pe energia regenerabilă pentru pana de curent din Spania. Care este, de fapt, cauza blackout-ului

Deși ar putea fi tentant să dăm vina pe creșterea rapidă a producţiei de energie eoliană și solară din Spania pentru pana de curent fără precedent care a afectat Peninsula Iberică în această săptămână, sursele regenerabile nu sunt cauza principală. Problema reală pare a fi gestionarea deficitară a acestora în contextul unei rețele electrice moderne, arată Reuters. 

Pana de curent masivă de luni - cea mai gravă din istoria Europei - reprezintă un semnal de alarmă pentru guverne: extinderea producției de energie regenerabilă trebuie să fie însoțită de investiții consistente în stocarea energiei și modernizarea rețelelor.

De ce întârzie guvernul spaniol să dea o explicaţie

Operatorul rețelei electrice din Spania, REE (Red Eléctrica de España), condus de fosta ministră socialistă Beatriz Corredor, a negat miercuri că dependența de energia solară ar fi responsabilă pentru cea mai gravă pană de curent din istoria țării. Între timp, premierul Pedro Sánchez se confruntă cu presiuni tot mai mari pentru a explica ce a mers prost. Adversarii săi politici au criticat investițiile insuficiente într-un sistem care se bazează din ce în ce mai mult pe surse regenerabile.

REE a exclus ipoteza unui atac cibernetic, dar în luna mai 2024 emisese un avertisment cu privire la riscul unei pene majore de energie. Ministra Energiei, Sara Aagesen, a declarat că guvernul a impus companiilor din sectorul energetic un termen limită până miercuri seara pentru a furniza date detaliate "pentru fiecare milisecundă din acele cinci secunde", referindu-se la momentul în care sistemul a înregistrat luni o scădere bruscă de producție, care a dus la deconectarea Spaniei de restul rețelei electrice europene.

O sursă din industrie a explicat pentru Reuters că una dintre principalele probleme a fost lipsa unei surse stabile de energie, precum gazele naturale sau energia nucleară, capabile să susțină rețeaua în fața unei scăderi bruște a producției. "Problema nu a fost atât prezența masivă a surselor regenerabile, cât lipsa generării sincrone", a subliniat sursa.

Jorge Sanz, fost președinte al Comisiei de experți pentru scenarii de tranziție energetică, a declarat că întreruperea alimentării ar fi putut fi cauzată de o combinație între lipsa surselor stabile de energie - cum ar fi gazul, energia nucleară sau hidroenergia - și o pondere prea mare de surse instabile, precum energia solară și eoliană. Acest dezechilibru apărut într-un moment de scădere a cererii, a dus la deconectarea rețelelor ca măsură de precauție și, în final, la colapsul sistemului.

Ce s-a întâmplat

Luni, în jurul orei locale 12:30 , producția de electricitate a Spaniei a scăzut în câteva secunde de la aproximativ 27 de gigawați la puțin peste 12 GW - o pierdere de 15 GW, care reprezenta 60% din furnizarea de electricitate din Spania, de la acea oră şi 10% din capacitatea totală instalată de producție de energie electrică a țării (129 GW)

Această scădere rapidă a destabilizat frecvența rețelei, care trebuie menținută la 50 Hz. În lipsa acestei stabilități, interconexiunea electrică dintre Spania și Franța, care traversează Munții Pirinei, s-a întrerupt, ducând la colapsul complet al sistemului spaniol.

Efectele s-au extins rapid în întreaga peninsulă pentru că Spania este exportator de energie către Portugalia. Chiar și unele regiuni din Franța au suferit pene de curent temporare.

Ce a provocat incidentul

Cauza exactă rămâne neclară, însă datele operatorului de rețea Red Electrica arată că luni, la ora 12:30, producția de energie solară a scăzut de la circa 18 GW la sub 5 GW în decurs de o oră. Această scădere masivă a contribuit decisiv la prăbușirea sistemului. Deocamdată, nu se știe ce a declanșat acest colaps. Energia eoliană și solară genera aproape 70% din electricitatea totală a Spaniei în momentul critic de luni.

Un posibil factor agravant este lipsa așa-numitei "inerții a rețelei", provocată de ponderea redusă a energiei nucleare și a celei pe bază de combustibili fosili în mixul energetic spaniol. Inerția - energia cinetică generată de rotația generatoarelor clasice - poate amortiza șocurile în cazul unor căderi bruște de energie. Tehnologiile regenerabile bazate pe invertoare, precum eolienele și panourile solare, nu oferă acest avantaj.

Ce e de făcut

Pe termen scurt, o soluție ar fi menținerea unei baze mai mari de energie produsă din sursele tradiţionale, cu turbine rotative (centrale pe cărbune, gaz sau păcură, centralele nucleare, hidrocentrale).  Pe termen lung însă, este necesară o investiție masivă în baterii pentru stocarea energiei și în tehnologii de sincronizare (invertoare inteligente, sisteme de control în timp real, dispozitive de compensare statică, baterii) care să asigure stabilitatea frecvenței rețelei.

Deși costurile bateriilor au scăzut semnificativ, investițiile în infrastructura de rețea nu au ținut pasul cu ritmul accelerat al instalării de capacități solare. În 2023, investițiile globale în energie solară au depășit 500 de miliarde de dolari, în timp ce cele în rețele electrice au fost doar 400 de miliarde, conform Agenției Internaționale pentru Energie (IEA).

Un semnal de alarmă

Evenimentul din Peninsula Iberică este doar cel mai recent avertisment privind fragilitatea sistemelor energetice moderne. În această iarnă, Europa de Nord-Vest s-a confruntat cu mai multe episoade de "dunkelflaute" - perioade lungi de vreme fără vânt și cu soare slab, care au redus dramatic producția din surse regenerabile.

În prezent, aceste deficite sunt compensate cu energie pe bază de gaze naturale. Dar dacă se dorește reducerea dependenței de gaz, vor fi necesare soluții alternative, cum ar fi bateriile de mare capacitate.

Rețelele electrice actuale, mai ales în țările dezvoltate, sunt învechite - multe datând din anii 1950 - și au nevoie urgentă de modernizare pentru a face față cererii viitoare și tranziției energetice.

La un summit recent găzduit de IEA la Londra, liderii europeni au subliniat necesitatea unor politici pe termen lung care să susțină dezvoltarea sistemelor energetice reziliente. Aceasta include nu doar infrastructura fizică, ci și noi dimensiuni ale securității energetice: securitate cibernetică, fenomene meteo extreme, lanțuri de aprovizionare sigure pentru materiale critice și integrarea tehnologiilor "verzi".

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰