Video Expert, despre un posibil blackout în România: "Eu cred că riscul există"

Riscul de blackout în România este mai mic ca cel din Spania şi Portugalia, arată un raport al Ministerului Energiei. Faţă de ţările iberice, ţara noastră este interconectată cu statele din jur şi poate importa mai uşor necesarul de energie, în situaţii critice. 

"În acest moment nu există probleme, am toată încrederea în specialiştii pe care îi avem şi împreună cu care am reuşit să traversăm perioade foarte dificile pentru sistemul nostru energetic", a declarat ministrul Energiei Sebastian Burduja.

Ce spun specialiştii

Vezi și

Chiar şi aşa, spun specialiştii, nu suntem feriţi de pericol.

"Eu cred că riscul acesta există. Noi trebuie să înţelegem că expunerea din ce în ce mai mare faţă de surse intermitente sau variabile de producere a energiei electrice deschide larg uşa pentru astfel de erori", a transmis Corneliu Bodea, preşedintele Centrului Român al Energiei.

Experţii spun că este dificil să controlezi cantitatea de energie introdusă în sistem de panouri solare sau eoliene. Şi de aici pot apărea incidentele.

"30-50%, poate, din capacitatea instalată de producere a energiei ar trebui să se afle în capacităţi de stocare. Cu siguranţă stocarea este o parte a soluţiei", a explicat şi Silvia Vlăsceanu, expert în energie.

Singurul blackout din istoria România

Ultima şi singura dată când România a trecut printr-un blackout a fost pe 10 mai 1977.

O defecţiune la staţia de la Rovinari a produs atunci un efect de cascadă. S-au oprit mai întâi turbinele de la Porţile de Fier, apoi s-au deconectat automat mai multe staţii. România se mai putea salva doar importând curent de la ruşi. Dar sovieticii au decis să ne taie conexiunea.

"În condiţiile acestea s-a produs un blackout total în România. Doctorul este cu bisturiul în pacient şi i se stinge lumina. O şarjă de oţel, în cuptor electric, nu mai e energie electrică, îngheaţă oţelul", a spus Ionuţ Purica, director Centrul de Consultanţă Energetică.

Pierderile financiare au fost de patru ori mai mari decat ale cutremurului devastator din martie ‘77 în care au murit peste 1.500 de oameni.

Pagubele blackoutului din 1977 au fost estimate de către Banca Mondială la două miliarde de dolari. Acum, dacă scenariul s-ar repeta, pierderile ar fi uriaşe. O pană de curent de 6 ore ne-ar costa cel puţin 800 de milioane de euro. 

Pana din 1977 a durat cinci ore. Oamenilor nu li s-a spus nimic. În ziarele de a doua zi se vorbea doar despre realizările Marii Adunări Naţionale şi ale lui Nicolae Ceauşescu. Populaţia nu a fost şocată de incidentul de la vremea respectivă:

"Ne-am descurcat, am avut bateria la maşină, cu un bec. Cu o lanternă". "Nu cred că m-am speriat. Mai era... ne oprea curentul pe vremea lui Ceauşescu şi eram obişnuiţi". "Faptul că trecuse şi cutremurul, sărăcia din vremurile acelea, alte încercări care au fost, şi oamenii erau mai căliţi şi mai puternici".

Specialiştii în energie spun că România ar trebui să facă simulări pentru a testa capacitatea de reacţie a autorităţilor în caz de blackout. Mai cer şi dotarea cu generatoare a sistemelor vitale - comunicaţii spitalele sau servicii de intervenţie.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰