Kremlinul acuză Occidentul de retorică nucleară "provocatoare" și neagă începutul unui nou val de mobilizare parțială în Rusia
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că retorica liderilor occidentali cu privire la potențiala utilizare a armelor nucleare este "provocatoare", informează The Guardian. El şi-a exprimat speranţa că G7 (format din principalele state industrializate ale lumii) va trage la răspundere ''regimul de la Kiev'' pentru crimele comise. Război Rusia - Ucraina, ziua 231 LIVE TEXT
"Ne exprimăm regretul că șefii de stat occidentali – americani, precum și europeni – se angajează în retorică nucleară în fiecare zi. Considerăm aceasta o practică provocatoare", a spus Peskov.
Declarația purtătorului de cuvânt al Kremlinului vine după ce, ieri, liderii țărilor din Grupul celor Șapte (G7) au promis să furnizeze în continuare sprijin financiar, umanitar, militar, diplomatic şi juridic Ucrainei și au avertizat despre "consecințe grave" dacă Rusia va decide să folosească arme nucleare. Și pereșdintele SUA, Joe Biden, a avertizat că amenințările din partea Rusiei ar putea duce la "greșeli" catastrofale, la o săptămână după ce a afirmat că riscul unei "apocalipse nucleare" este la cel mai înalt nivel din ultimii 60 de ani.
Peskov a adăugat că nu a existat nicio încercare din partea Washingtonului sau a Moscovei de a discuta despre o potențială întâlnire între Biden și președintele Vladimir Putin.
Peskov neagă începutul unui nou val de mobilizare în Rusia
De asemenea, Kremlinul a negat rapoartele unor oficiali regionali conform cărora ar intensifica eforturile de mobilizare. „Nu există un nou val”, a spus Peskov, sugerându-le reporterilor să verifice cu guvernatorii individuali pentru a vedea ce au vrut să spună. Potrivit oficialului rus, în ceea ce priveşte "mobilizarea parţială" deja anunţată "se iau măsuri". "Desigur, ceva a fost corectat, ceva mai trebuie schimbat", a conchis Peskov, potrivit kommersant.ru. În septembrie, preşedintele rus Vladimir Putin a decretat o ''mobilizare parţială'' pentru a scoate campania militară rusă din Ucraina din situaţia dificilă în care se află, în contextul în care forţele ruse s-au văzut nevoite să se retragă şi au pierdut vaste teritorii pe care le ocupaseră în estul şi sudul Ucrainei.
Potrivit ministerului Apărării rus, urmau să fie mobilizaţi circa 300.000 de rezervişti, care reprezintă ceva mai mult de 1% din capacitatea totală de mobilizare în Rusia. La începutul lui octombrie, preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a anunţat că a semnat un decret prin care se fac "corecturi" la ordinul de mobilizare parţială din 21 septembrie. În cadrul unor comentarii făcute la o întâlnire cu profesorii, Putin a afirmat că noul decret amână încorporarea pentru mai multe categorii de studenţi, inclusiv cei de la universităţile private acreditate, precum şi pentru anumiţi absolvenţi înscrişi la studii postuniversitare. Chemarea la arme, care a afectat deja mai bine de 200.000 de persoane, a provocat îngrijorare în rândul populaţiei ruse, a generat proteste care au fost reprimate de poliţie şi a declanşat un exod în masă către ţările vecine, între care Armenia, Georgia, Kazahstan şi Mongolia.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰