Video Revelionul înainte de Revoluţie. Cum arătau sărbătorile de iarnă înainte de '89: "Oamenii luau mâncarea de pe masă în pungi, să o ducă acasă la copii"

În anii '80, sfrşitul de decembrie era, pentru mulţi, prilej de a tremura de frig ore bune în fața sediului Comitetului Central. Conducătorii iubiți primeau urarea oamenilor muncii: "Țară mândră legendară are-n frunte spre culmi noi un erou între eroi! Ceaușescu Nicolae, braț și suflet de văpaie, cel mai bun dintre bărbații ce-au vegheat, prin timp, Carpații. Am dat faptei noi meniri prin mărețele zidiri. Și-am deschis o nouă cale de prefaceri epocale! Ia mai ziceți, măi flăcăi, din bice și zurgălăi să se-audă-n munți și văi, Mânați măi!"

Revelionul în România comunistă

Crăciunul nu era pe placul orânduirii, aşa că românilor le rămânea Revelionul - practic, cel mai mare dezmăț din an. Oamenii muncii îl petreceau, de obicei, cu colegii de întreprindere. 

Vezi și

"În '87 am avut primul meu Revelion la Eren se numea, la salonul expozițional, la Romexpo de astăzi. Acolo se făcea, în hala aia mare, un Revelion pentru toți oamenii muncii, veneau mii de oameni și noi artiștii în vogă ai României aveam un spațiu fiecare de un sfert de oră, jumătate de oră, să cântăm. Ţin minte că veneau atâția oameni și erau atât de înfometați și disperați să pună mâna pe-o pulpă de pui, pentru că erau doar cârlige goale-n alimentare și am și-acum niște imagini cu oameni care veneau cu pungi și luau mâncarea de pe masă și o luau în pungi să o ducă acasă la copii", povesteşte Loredana Groza.

Cei care petreceau Revelioanele acasă se organizau cu zile bune înainte. Se strângeau în grupuri mici - trei, patru familii. Unii aduceau piftia, alții sarmalele, iar salata de boeuf era făcută cu carne de pui. 

"Când plecam în turnee, căram apă cu gălețile de la parter până la etajul 4 ca să ne spălăm. În frig, cântam cu mănuși, plecam cu aeroterme după noi, cu borcane cu carne la garniță. Și ne strângeam seara-n pijamale în câte o cameră de hotel și stăteam acolo și petreceam până dimineață cu toții", spune Anca Țurcașiu.

"Era cea mai mare distracție"

Băutura era păstrată din timp pentru noaptea dintre ani, iar cei care veneau cu magnetofonul Kashtan eru scutiţi de adusul mâncării. Gazda te întâmpina cu televizorul deschis și așa rămânea până-n zori. Era singura noapte cu program până dimineaţa. 

"Era o chestie extraordinară. Era cea mai mare distracție. Unde să te duci, când vedeai programe la televizor pe care nu le vedeai un an întreg. Televizoarele erau alb-negru, pe lămpi, uneori se mai și stricau, le mai dădeam un pumn ca să se refacă, să se deschidă din nou lămpile și-i urmăream pe artiștii care erau atunci", adaugă Loredana Groza.

Toată floarea revistei românești, cei mai talentați cântăreți de muzică populară și cele mai cunoscute vedete de muzică ușoară îți intrau în casă și te făceau să uiți, pentru o seară, de tot ce era urât și gri. La 20.30, începea telejurnalul în care aflai ultimele realizări ale comunismului și depășirile de plan cincinal. La 20.40, programul de Revelion începea cu intonarea imnului de stat al Republicii Socialiste România. 

Urmau, după o rețetă atent cenzurată, urările oamenilor muncii pentru conducătorul mult iubit. În timp ce gospodinele încălzeau sarmalele, atmosfera se încingea cu sketchurile lui Dem Rădulescu, Anda Călugăreanu, Florin Piersic, Stela și Arșinel sau Puiu Călinescu.

"Loredana, Cătălin Crișan, Cotabiță, Adrian Daminescu, cam ăștia eram. Marina Voica, Marina Scupra, o mânuță de oameni, bine, nu mai spun de Mirabela, Angela, Corina, care erau deja veterani, ne uitam la ele ca la Dumnezeu", spune Anca Țurcașiu. Ion Dolănescu, Benone Sinulescu, Sofia Vicoveanca, Maria Dragomiroiu erau starurile muzicii populare.

"Eu în ultimii ani filmam dar nu apăream, cădeam la cenzura care se făcea, eram pe lista neagră a artiștilor care nu mai aveau voie să apară pe ecran. Dar filmam. Și de multe ori, ca să pot să mai apar, făceam compromisul de a cânta într-o piesă de grup. Pentru că mama voia să mă vadă. Dar tu de ce nu apari, mamă? Pe tine de ce nu te bagă? Dar m-am răzbunat după aia! După Revoluție, toate Revelioanele, la miezul nopții e Loredana!", mai spune Loredana Groza.

La 23.43, programul de Revelion era întrerupt de un comunicat important pentru țară. "Cu prilejul Anului Nou, vorbește tovarășul Nicolae Ceaușescu, secretar general al Partidului Comunist Român, președintele Republicii Socialiste România", anunţa Ilie Ciurescu.

Pentru tineri, sfârșitul cuvântării celui mai iubit conducător era semnalul că poate începe petrecerea. Revelionul cu gașca era ceva de povestit nepoților. Un Revelion reușit era cel care se încheia târziu după ivirea zorilor. La televiziunea română, închiderea programului era la ora 5, iar deschiderea la 11, cu selecții din programul de Revelion, printre știri despre depășirea planului încă din prima zi a noului an.

1966 a fost primul revelional lui Ceaușescu ca șef al Statului. Ultimul revelion al preşedintelui RSR a fost la intrarea în 1989. Şi l-a petrecut la Ciornuleasa, în Bărăgan, acolo unde îi plăcea să vâneze, nu înainte de a înregistra ultimul său discurs derevelion. Revelionul din 1990, filmat și montatîncă din vara lui 89, a fost remontat în timp ce tancurile încă păzeau sediul TVR. Toate referirile la partid și Ceaușescu au fost tăiate. Iar, în locul lor, a fost difuzată, de nenumărate ori, celebra Lambada. 

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰