Preparatul care a înlocuit peștele pe masa de Revelion într-o comună din Mureș. De ce este considerat un simbol al progresului
Localnicii din comuna Sânpetru de Câmpie au spulberat mitul potrivit căruia, în noaptea dintre ani, este obligatoriu să se mănânce peşte pentru o alunecare mai uşoară prin anul care vine, arătând că porcul înseamnă progres şi de aceea obiceiul locului este servirea răciturilor sau piftiei, obţinute din cap şi copite de porc.
"Chiar dacă există obiceiul ca de Anul Nou să se mănânce peşte sau cocoş pentru a fi uşor şi să te poţi strecura prin viaţă mai bine, în comuna Sânpetru de Câmpie se crede că acum trebuie să faci răcituri, fierbând capul şi copitele porcului, iar apoi din carnea rămasă să faci un caş de porc, acest animal fiind preferat şi datorită faptului că se spune că el scurmă mereu înainte şi nu râcăie şi împrăştie ca păsările de curte, deci porcul aduce progres.
De Anul Nou se spune că e bine să îţi fie găleata cu apă plină în casă, că o vorbă locală zice că noul an trebuie aşteptat cu plin: buzunar plin, găleata de apă plină, farfuriile pline, stomacul plin. În satul Bârlibaş, comuna Sânpetru de Câmpie, se obişnuia ca femeile, la miezul nopţii, să coacă gogoşi sau pancove, care să crape de coapte ce sunt, anunţând Noul An care vine", a declarat pentru Agerpres profesorul Mihai Teodor Naşca.
Tot la Sânpetru de Câmpie mai există şi o superstiţie: "Nu e de bun augur ca în prima zi din Anul Nou prima persoană care intră pe uşă sau pe poartă să fie o fată sau o femeie. Se credea că acestea aduc ghinion gazdei pentru anul ce vine, aşa că e musai ca primul care intră să fie un bărbat sau un băiat".
Cât despre fetele din Sânpetru de Câmpie, în noaptea dintre ani acestea îşi pot afla ursitul, printr-un obicei străvechi, numit Vergelat, care are trei variante: una cu funda legată de gard, una cu speriatul porcilor în miez de noapte, iar a treia cu jumara de carne, folosită pe post de ruletă.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰