Ce este radonul şi cum poate creşte riscul apariţiei de cancer pulmonar. Una din 15 case are astfel de probleme

Radu Motișan este un tânăr din Timișoara, preocupat mereu ca el şi familia să respire un aer sănătos, mai ales că are la dispoziţie şi senzori cu care să măsoare calitatea sa. S-a mutat recent într-o casă nouă şi atunci a început să se confrunte cu o problemă nouă: radonul.

Radu Motișan, fondator reţea monitorizare aer: Primele masurători au arătat că valorile au fost destul de mari şi am continuat să aflu mai multe despre această problemă. Am făcut toate actele necesare de la certificare energetică. Am crezut că sunt pe mâini bune, că totul a fost bifat şi mă mut într-o casă care e cum am vrut-o. Şi aşa a fost până am ajuns să văd şi aceste lucruri mai puţin vizibile şi mai puţin plăcute, cum a fost radonul. Valorile pe care mi le arată aparatele echivalează cum că aş fuma până la 10 pachete de ţigări pe zi, eu nefumător fiind cazul meu a fost cumva fericit, că am ajuns să ştiu că acesta e primul pas, dacă nu ştii vei fi în continuare expus fără să faci absolut nimic.

Radonul este un gaz, fără miros, fără gust, nu putem să-l vedem. În schimb, odată ce ajunge în proximitatea noastră, ne afectează sănătatea într-un mod ireversibil. 

Iulia Pop, reporter Observator: În locuinţele situate la demisol, parter sau la mansardă concentraţia radonului e mult mai mare faţă de cele situate la etajele superioare. În medie, una din 15 case are ceea ce este considerat un nivel ridicat de radon. Singura modalitate de a ști dacă locuinţa ta este afectată e să apelăm la firme specializate care să facă măsuratori, dar şi pe internet se vând astfel de senzori. Nu există teste medicale care să ne spună dacă am inspirat radon în concentraţii mari, dar nici tratamente care să elimine acest gaz din organism. Din păcate însă, expunerea la radon nu provoacă simptome, de aceea este în general trecută cu vederea. Simptomele apar abia după ce radonul a cauzat cancer pulmonar.

Cristian Oancea, Spitalul ”Victor Babeș” Timișoara: Avem foarte mulţi pacienţi, cu cancer pulmonar, la care nu le găsim o cauză aparentă, nu sunt fumători, nu au avut o moştenire genetică şi vin cu cancer pulmonar şi în stadiu terminal şi la o analiză mai atentă ne dăm seama că poate e radonul, acest gaz inert care se trage din descompunerea uraniului şi care în vest este mai ridicat în sol. Şi azbestul îl inhalam şi în câţiva ani se creează această boala malignă. 

Puţini ştiu însă ce este radonul.

Ce spun localnicii: 

"Deci încă un motiv, pe lângă toate substanţele toxice care ne înconjoară, mai avem una despre care nu ştiam".

"Eu nu-s pe gaz... sunt pe electric. Nu, n-am auzit şi nu am avut probleme". 

"Nu ştiu detalii, dar ştiu că e un gaz". 

"Radon? Sau raton? Nu..."

Soluţii există. 

Radu Motișan, fondator reţea monitorizare aer: Singura soluţie e de a ventila aerul din interior, cea mai la îndemână e simpla deschidere a ferestrelor, ceea ce nu putem face când afară e foarte frig şi atunci există alte sisteme care fac această ventilare, dar cu recuperare de caldură. Am montat astfel de sisteme, două, care formează un coridor de aer, aerul e spălat în permanenţă, dar trebuie să mă orientez spre mai mult de atât. Tot ce am reuşit să fac a fost să-mi înjumătăţesc concentraţia de radon din casă. 

Medicii insistă pe prevenție

Cristian Oancea, Spitalul ”Victor Babeș” Timișoara: Controalele periodice, mai ales când avem o tuse seacă fără cauză aparentă, dispnee, şuierat, o radiografie o dată pe an e bine să realizăm. 

România a fost obligată să facă o hartă a radonului şi să arate zonele unde concentraţia acestui gaz, în mod natural, e mai mare. Cartarea radonului şi identificarea zonelor cu probleme în apă şi sol au fost realizate de cercetătorii de la Univeristatea Babeş-Bolyai din Cluj Napoca, în singurul laborator complex autorizat din România în domeniul radonului. Legislaţia din ţara noastră şi cea europeană prevede o limită permisă a radonului de 300 Bq/m3 (becquereli pe metru cub). 

Radu Motișan, fondator reţea monitorizare aer: Mai avem în textul de lege câteva valori menţionate, limite, recomandări, dar ele se pierd... nu avem cum să le măsurăm. Aşa cum avem de pregătit un dosar întreg când avem de cumpărat o locuinţă sau când constructorul o termină trebuie să facem o gramadă de certificări, nu ar plusa foarte mult în ceea ce priveşte costurile.   

Tot specialiştii de la Cluj au arătat că 20% din peste 300 de unităţi de învăţământ analizate în toată ţara concentraţia de radon depăşeşte valoarea maximă admisă, în unele cazuri chiar de 3 – 4 ori. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰