Video Cristi Popovici, corespondent de război, a fost în inima Dunării ca să afle cum îi afectează războiul de la graniţă pe români: "Ai vrea să fugi şi efectiv nu ai unde"
Un român din trei e îngrijorat de conflictele armate. Iar alertele care indică prezenţa dronelor ruseşti pe teritoriul nostru, ultima chiar seara trecută în Dobrogea, sporesc frica de război. Studiul Ipsos-Antena arată că preocuparea nu vine doar din teama că războiul ar putea să ajungă pe teritoriul României, ci şi din cauza consecinţelor economice ale conflictului de la graniță. Istoria recentă ne-a demonstrat că toate resursele energetice, de la petrol la electricitate, se scumpesc brusc şi provoacă un tsunami al preţurilor. Cristi Popovici, corespondent de război, s-a întors pentru câteva zile, la el acasă, în zona litoralului, unde a aflat cât de afectați sunt oamenii de ce se întâmplă în Ucraina.
- Premiera noului sezon Chefi la cuțite din 17 Noiembrie, Duminică 20:00, Luni, Marți și Miercuri 20:30 pe Antena 1 și AntenaPLAY
- Cum a decăzut litoralul românesc. Nicolae, unul dintre cei importanți investitori, se gândește să se lase de turism după ce a aflat ce taxe îl așteaptă în 2025
Aveam cinci ani, când, pe o stradă din cartierul unde am copilărit, în Constanţa, vedeam pentru prima dată un tanc adevărat. Începea Revoluţia, acele imagini m-au urmărit mult vreme. Poate și de aceea am devenit corespondent de război. Și am văzut, cu ochi de jurnalist, toate ororile războiului. Am simțit pericolul atât de aproape de mine: "Doamne, îngrozitor. Aici a căzut rachetă, aici la incredibil, la 3 metri de noi". Dar emoție am simțit, până la lacrimi, doar o singură dată.
Vocea fiicei mele, amestecată printre proiectile și sunete de mitralieră a fost atunci motivația de a mă întoarce acasă bine. Acasă unde, oricum ar fi, e bine pentru că măcar e pace. Chiar dacă aici am văzut, acum 35 de ani, un tanc. Anii 80 - anii 90. Fix în astfel de cartiere, toţi am crescut. Toţi cei care sunt de-o vârstă cu noi ştiu ce înseamnă greutăţile, ştiu ce înseamnă neajunsurile. Ştiu ce înseamnă un cartier rău famat. A îngheţat timpul aici!
"Doamne, bara asta e de seamă cu mine. Are 40 - 50 de ani şi tot în locul ăsta a rămas. Aici băteau covoarele părinţîi noştri, ţin minte, dimineaţa era coadă aici, se auzea în tot cartierul cum răsuna zgomotul acela de covoare", îşi aduce aminte Cristi Popovici.
Aici, acasă, vreau să aflu astăzi cum trăiesc foştii mei vecini la doi paşi de un conflict care schimbă Europa. Alarmele RO-ALERT au sunat şi la Constanţa, după ce radarele armatei au detectat drone ruseşți deasupra judeţului. În toiul nopţii, oamenii au fost treziţi de zgomotul puternic şi mulţi au intrat în panică.
"Şțiţi ce au speriat copiii. Asta mică, când primim alerte, e dezastru. Plânge, ţipă, urlă de nu ştii ce-i aici. Toată lumea speră să nu ajungă şi la noi!", spune o vecină. "N-ai unde să te duci. Unde să te duci? Noi n-avem la parter, la subsol, amenajat nimic. Doar boxele. Este o teamă", adaugă altă vecină.
31% dintre români se tem de război
Este. O arată şi studiul IPSOS. 31% dintre români se tem de război. Mai ales cei care locuiesc aproape de granița de est. Suntem pe braţul Chilia, în Delta Dunării. Graniţa cu Ucraina este la nici 100 de metri de noi. Am fost pe partea cealaltă, în urmă cu un an când au început să cadă primele fragmente de dronă... dar am fost şi pe partea ucraineană, când a început războiul. Pe aici am trecut către Ucraina.
Mi se pare ireal, că trăim cu războiul acesta de doi ani şi jumătate şi parcă nu se mai termină, ştii. Pe aici întră dronele ruseşți, care într-un fel sau altul aterizează şi pe teritoriul nostru şi vreau să aflăm fix de la oamenii care trăiesc în inima Dunării, ce înseamnă războiul. Cum îi afectează. Pentru că acolo, la 100 de metri este Ucraina şi acolo în fiecare seară, sau aproape în fiecare seară se aud zgomote de bombardamente.
Războiul şi dronele ruseşți sunt subiectele care îi macină în fiecare zi
În Periprava locuiesc cam 200 de oameni. Cei mai mulţi sunt vârstnici sau pescari din Deltă. Războiul şi dronele ruseşți sunt subiectele care îi macină în fiecare zi. "Ele (dronele) vin, în general noaptea, când e foarte întuneric şi nu prea ai cum să le vezi. Doar poţi să le auzi. Trepidează şi patul. Câteodată am tendinţa să ies afară, că poate o văd şi dacă cade pe casă fug sau fac ceva, dar aşa nu prea ai multe şanse", spune un localnic.
Andu Stamate este din Bucureşți. La pensiunea pe care a construit-o departe de marele oraş obişnuia să aibă camerele pline de turişți. Acum, riscă falimentul. "În situaţia asta, am ajuns de trebuie să venim cu bani din Bucureşți, nu, că să pot să întreţin. Începusă să meargă, dar când a venit războiul s-a stopat dintr-odată", a declarat Andu Stamate, proprietar pensiune.
Se lasă întunericul peste satul pescăresc. Urmează încă o noapte de panică. Cerasela Cilibon s-a născut la Drobeta Turnu Severin şi viaţa a purtat-o la Bucureşți. Însă nu a putut să trăiască fără să vădă apă, aşa că, în pandemie, s-a retras într-un loc pe care îl credea cel mai liniştit din lume, în Periprava. Dar lumea ei s-a schimbat brusc.
"Sunt vibraţii că la cutremur. Crapă temelie, se deschid geamuri, se deschid uși. Hai, dă cu dronă, poate cade, poate nu cade. Dar tu ai vrea să fugi şi efectiv nu ai unde. Zice în mesajul Ro-Alert să te ascunzi în beci. Care beci. Cei care dau mesajele astea nu știu geografia Deltei pentru că aici nu ai unde, la un metru dacă sapi, dai de apă. Tot terenul e nisipos, nu există pământ. Mai zice să ne adăpostim în case. Păi casele astea sunt din chirpic. Cum stau în casă. Normal că ies afară", spune Cerasela Cilibon, localnică din Periprava.
Războiul din Ucraina a schimbat şi România în ultimii doi ani
Războiul din Ucraina a schimbat şi România în ultimii doi ani. Ţara noastră a cheltuit miliarde de dolari pe tehnică nouă şi pe sistemele antirachetă Patriot. Şi exerciţii sunt tot mai multe. În ţară, mai mult că oricând, vedem zeci de convoaie militare pe străzi.
Armata şi-a schimbat şi strategia cu recrutarea personalului. Au apărut chiar informaţii că armata ar putea redeveni obligatorie. Doar zvonuri, ne spun cei din ministerul Apărării care au triplat însă numărul acţiunilor de recrutare a rezerviştilor. În 2024, mii de civili din întreaga ţară au fost chemaţi la şedinţe de tragere în poligon. Mulţi rezervişți s-au revoltat. Vorbim despre oameni care au făcut armata obligatorie acum 20 sau 30 de ani şi, tot obligatoriu, au fost încorporaţi pentru o zi. "Stăm că proştii de dimineaţă, efectiv, pentru 16 gloanţe. O zi de muncă, obligaţi de o lege tâmpită, ce să mai zic mai mult de atât, totul e anormal", a declarat un rezervist.
Statul are în lucru un proiect pentru aşa-numita armată de voluntari
În paralel, statul are în lucru un proiect pentru aşa-numita armată de voluntari, unde tinerii sunt atraşi către haina militară cu un bonus de 25.000 de lei. Iar pe teritoriul României a început construcţia celei mai mari baze NATO din Europa. La Mihail Kogălniceanu. Suntem primii jurnalişți care filmează în acest şantier: "Sunt sute de utilaje care lucrează la amenajarea drumurilor de acces, a clădirilor şi a unei piste de aterizare-decolare. Proiectul este imens. Vorbim de un master plan care se întinde pe o durată de 20 de ani".
De dimensiunile unui mic oraș, pe o suprafață de aproape trei mii de hectare, viitoarea bază va putea găzdui permanent până la 10 mii de militari NATO și familiile acestora. Proiectul, în valoare de 2,5 miliarde de euro, include terenuri pentru armament, hangare pentru avioanele militare, dar și școli, grădinițe, magazine și chiar un spital.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰