Video Mamaia, îmbătrânită și abandonată. Litoralul românesc, de la caravanele lui Mazăre, la plajele extinse fără turiști

Am intrat în televiziune în 2011. Primul domeniu pe care l-am acoperit a fost turismul. Am fost, fără să vreau, martor, din prima linie, la mărirea și la decăderea turismului românesc. Am văzut cum Sudul a început să se dezvolte, cum Nordul a început să piardă teren. Am fost aici când Mamaia a început să se golească, și am văzut și cum Năvodariul s-a transformat, peste noapte, într-un El Dorado imobiliar.

Am văzut cum pandemia, dar mai ales proiectul de înnisipare a plajelor a pus cruce stațiunii Mamaia. Am fost aici și când turiștii s-au trezit că au de mers sute de metri până la apă. V-am arătat plaje îmbâcsite de alge. Poluare. Tragedii, din cauză că și unde erau suficienți salvamari, turiștii le ignorau avertismentele.

Cum a decăzut litoralul românesc

Vezi și

Am comparat litoralul românesc cu cel bulgăresc, cu cel grecesc, cu cel turcesc. Și de fiecare dată am tras aceeași concluzie amară: avem și noi tot ce au și ei. Dar ei știu să scoată bani din piatră seacă, noi nu știm sau nu vrem să ne vindem. Turismul estival de la noi a dat primele semne de revigorare odată cu introducerea tichetelor de vacanță. Alături de programul Litoralul pentru toți, tichetele bugetarilor nu au fost, din păcate, decât o gură de oxigen într-o mare de probleme.

Suferim de boala aia veche, să moară și capra vecinului. Statului român pare că nu-i plac oamenii care au succes. Îi împovărează-n taxe și-i sufocă în controale, să-i învețe minte. Legislația fiscală se schimbă mai des decât guvernele. Iar la turism nu se gândesc decât cei implicați în el.

Nicolae Bucovală este unul dintre cei importanți investitori de pe litoral. Și singurul care a reușit să facă turism all season. Nu în Mamaia, ci La Eforie Nord. Când a aflat ce taxe-l așteaptă în 2025, se gândește să se lase de turism.

Anca Nedea a fost, ani la rând, managerul celui mai important hotel din Mamaia. Are acum propriul hotel în Cap Aurora. Regretă că a investit într-un domeniu în care statul nu face nimic pentru întreprinzători.

Cristian Bărhălescu a fost secretar de stat în Ministerul Turismului. Pe vremea când turismul nu era un fel de vagon din coada trenului economiei românești.

Sunt, tustrei, oameni care ar putea schimba în bine soarta litoralului românesc, dacă vocea lor s-ar auzi mai sus. Până atunci, însă, ne batem joc de istorie, ne ignorăm prezentul, nu ne pasă de viitor.

Afaceriști care regretă în acest domeniu

"Știu că pare greu de crezut dar cândva acest castel aduna crema societății din întreaga lume. Acum stau în fața unui zid care se prăbușește, înghițit de vegetație sălbatică. Pare părăsit dintotdeauna. Dupa revolutie, vila regală a fost, pe rând, restaurant, apoi club de noapte, iar în 2003 imobilul a fost privatizat. Atunci a fost și momentul cand a început declinul acestui domeniu care a devenit minge de ping-pong între instituțiile statului și firmele private", spune Andreea Filip.

Ironic sau nu, castelul ăsta oglindește exact cum a ajuns turismul românesc în zilele noastre. Cu lacătul pe ușă, într-o liniște de înmormântare, în degradare, cumva fără speranță. 

Nu e singurul obiectiv turistic pe care nu-l poate vizita, de ani de zile, niciun turist. Nu ai ce face în Mamaia, dacă plouă. Acvariul e închis. Pe perioadă nedeterminată. Casinoul, cel mai cunoscut simbol al Constanței, e de ani de zile în reparații. Greu de zis când va fi reintrodus în circuitul turistic.

"Trec des pe lângă pontonul care în urmă cu ani nu lipsea din pozele niciunui turist care venea la mare. Oficialități, politicieni, oameni din turism și puhoaie de turiști abia au încăput pe pasarelă, la inaugurare", Vergil Chițac, primarul Constanței.

Îmi aduc aminte acum 12 ani cum ideea unui ponton de 400 de metri în largul mării era un proiect pe care nimeni nu-l credea realizabil. Nu numai că a fost construit și a costat peste un milion de euro. Dar a devenit un real succes al acelor vremuri. Și principala atractie in statiunea Mamaia. Acum. ciopartit, lăsat de izbeliște, o ruină.

Și îmi mai aduc aminte de ceva. Îmi aduc aminte de anii de glorie ai turismului românesc. Anii în care Mamaia era, cu bune și cu rele, cu palmierii ei și cu telegondola abia construită, un brand. Mai mult ca niciodată, perla stațiunilor era vie, colorată, plină de energie. Mazăre. Un primar contestat, controversat, personaj al propriilor sale caravane, era pe buzele tuturor.

În weekend, cel puțin, nu aveai loc să arunci un ac pe faleza din stațiune. 25 de mii de turiști se strângeau umăr la umăr pe sambadromul organizat ad-hoc să admire, sau să strâmbe din nas. Mamaia era un carnaval, iar "ostilitățile" erau conduse ba de Ramses, ba de Cezar sau Ștefan cel Mare. De fiecare dată, întruchipat de același actor. Pe unii îi amuza, pe mulți îi enerva.

Litoralul din alte vremuri

"Pentru stațiune a fost un rezultat pozitiv, pentru mine a fost negativ. Asta-i viața, mergem mai departe. Draga mea, să știi că dacă aș fi știut că ce am facut eu îmi va aduce 5 ani de pușcărie, nu știu dacă mai făceam", spune Radu Mazăre, fostul primar al Constanței.

9 ani de închisoare a primit Radu Mazăre, într-un dosar de corupție, privind retrocedarea ilegală a unor terenuri. A executat puțin peste jumătate. A ieșit din închisoare în luna mai, iar acesta e primul interviu pe care îl dă de când e liber.

"Nu m-am mai întors la mamaia și nu mă mai intorc. Nici la mamaia, nici la Constanța și nici la politica românească", spune Radu Mazăre, fostul primar al Constanței.

Acasă, e azi pentru fostul primar al Constanței, Madagascarul.

"Da, mă mut de tot acolo. Mă mut de tot acolo, pentru că acolo pot să fac. Ceea ce-mi place și ceea ce știu să fac. O să vedeți că o să fac turism în a șasea țară ca sărăcie de pe planetă. Pentru că știu ce să exploatez. Stau și mă gandesc. Am o strategie. Vreau ca oamenii să vină și să vadă naturalul. Vreau să vadă cum se trăia înainte și cum trăiesc oamenii ăia, având, în același timp, și un oarecare confort și siguranță", spune fostul primar al Constanței.

Noi rămânem cu ale noastre. De la an la an, numărul celor care aleg litoralul românesc scade. Turiștii au migrat spre Năvodari sau spre sudul litoralului, însă cei mai mulți au ales să își planifice concediile la vecinii bulgari, la greci sau la turci. Pare că nici azi nu ne întrebăm de ce.

Am ajuns pe locul 43 în topul țărilor care fac bani din turism, potrivit raportului World Economic Forum. În urma Greciei, a Turciei sau a Bulgariei. Ar fi, desigur, nedrept să consider că declinul turismului românesc e doar din vina a ceea ce se întâmplă pe litoral. Ca om născut și crescut la malul mării, mi-am dorit, de când mă știu, să-mi fac vacanțele la munte. Am ocolit capcanele de pe Valea Prahovei și am ales să-mi petrec concediile de iarnă la Voineasa, pe pârtie. Am văzut, așadar, cu ochii mei, că suntem încă departe de ce am putea fi.

45% dintre români spun că își doresc să călătorească mai des. Datele strânse de prestigiosul institut de cercetare de piață IPSOS mai arată că doar unul din patru români spune că își face vacanțele în țară. 12 români din 100 călătoresc des în străinătate.

În străinătate am ajuns să îmi fac și eu concediile. Și mă doare să constat că tot ce au grecii, bulgarii sau turcii, am putea avea și noi. Dacă ne-ar păsa de turismul românesc și nu l-am mai considera Cenușăreasa economiei. Avem o gastronomie renumită mondial, de ospitalitate am dat mereu dovadă, avem Carpații, marea și Delta Dunării la picioare, avem povestea lui Dracula, dar suntem, totuși, în coada clasamentelor turistice. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰