Video Reacția lui Cristi, șofer de camion, întors în țară după 8 ani de muncă în Anglia. De ce s-a mutat definitiv în România

M-am născut în Dej, un oraş cu nici 40.000 de oameni şi tot atâtea poveşti. Poveşti pe care am început să le spun la televizor din 2010, de cand am devenit reporter. E un oraş mic, dar cu personalitate. Ca mine. Poate de aceea nu m-am văzut şi nu mă văd plecat niciodată de aici. E locul în care am scris prima ştire şi locul în care am devenit vocea celor "neauziţi". Şi la rău, dar şi la bine. 

Orașul s-a schimbat văzând cu ochii

Oraşul cu oamenii lui s-a transformat sub ochii mei. Aici am văzut principalul avantaj al aderării la Uniunea Europeană şi ce pot face banii europeni. În ultimul deceniu au fost atrase fonduri în valoare de peste 180 de milioane de euro, iar acest lucru se vede la fiecare pas. 

Vezi și

Pot spune că am văzut cum s-a schimbat totul sub ochii mei în doar câţiva ani. Centrul Istoric vechi, priviţi, azi e foarte nou. Toată această zonă pietonală a fost mărită, dublată de la 3.000 la 7.500 de metri pătraţi. Pavajul a fost înlocuit, au fost plantaţi 30 de arbori şi tot ce ţinde de istorie a fost pus în valoare. Totul a costat 7 milioane de euro, dar vorbim de bani europeni, adică nerambursabili.

Şi tot cu bani europeni, monumentul cheie din centrul istoric, Biserica Reformată, construită în 1456, a intrat pe mâna constructorilor. Puţini sunt cei care i-au ajuns în vârf, dar eu m-am aflat printre ei: "Hai că până la urmă am ajuns. Aici suntem la 71 de metri, aşa-i? Fii atent, cum e senin se vede Becleanul şi încolo Gherla. N-o să mai... mai mult de atâta nu mă ridic, cred că o rămân aici lipit de podea". 

60 de milioane de euro au schimbat total infrastructura oraşului

Peste 60 de milioane de euro au schimbat total infrastructura oraşului, de la străzi, trotuare şi alei până la flota de autobuze, care acum e în totalitate electrică. În plus, o veche pădure urbană a fost transformată într-un parc imens, de 170.000 de metri pătraţi, care acum este locul preferat al localnicilor pentru a petrece timp în aer liber.

Aici l-am întâlnit pe Cristi, care profită de orice moment cu soare pentru a se plimba în natură alături de fiul său. "Aici a fost o pădure, uscăciune, s-a modernizat chiar foarte fain, am rămas plăcut impresionat. Cu terenuri de fotbal, cu locuri de joacă pentru copii, am văzut ceva piste de biciclete, locuri de grătar", spune el.

Timp de 4 ani, Cristi mi-a fost coleg de clasă şi uneori de bancă, dar mult mai mulţi ani după aceea, foarte bun prieten. După liceu, ca mulţi alţii de vârsta noastră, a plecat în Vest ca şofer de camion, iar acum, după 8 ani petrecuţi în Anglia, loc în care şi-a format o familie, s-a întors definitiv acasă, la Dej. Spune că acesta e locul în care vrea să îşi crească băiatul. 

"Aşa am simţit. E altfel, mai ai un vecin, mai are vecinul doi copii, se mai joacă unul cu altul... S-au făcut investiţii, în infrastructură, în... S-a mai modernizat şi centrul ăla, s-au mai făcut tot felul de fabrici, locuri de muncă", povestește Cristi Dican, colegul lui Alex Prunean.

Investiţii majore în educaţie

În ultimii ani au fost atrase 25 de milioane de euro doar în învăţământ. Pe lângă modernizarea clădirilor vechi, au fost construite grădiniţe şi creşe noi, săli de sport în fiecare şcoală şi au fost puse panouri solare pentru energia regenerabilă. "Aici e căminul, aici erau atelierele, acolo la parter era clasa de sport, acolo sala de sport nu era.... Acolo era o grădină", arată Alex Prunean, reporter Observator.

Miros de nou mă întâmpină şi în Liceul Tehnologic pe care l-am absolvit în 2008. Urma să devin inginer şi chiar am fost olimpic la desen tehnic, dar în cele din urmă mi-am dat seama ca altceva îmi doresc de la viaţă. Poate că altfel ar fi stat lucrurile dacă atelierele de atunci arătau ca acum. 

"Au fost reabilitate de la 0. Inclusiv geamuri termopan, izolaţie termică, acoperiş schimbat cu panouri fotovolltaice, reabilitare totală pe interior", spune Ilieş Teodor, director Liceul Tehnologic "Constantin Brâncuşi" Dej. 

3,5 milioane de euro a costat reabilitarea atelierelor din liceu, o nimica toată dacă ne gândim că 500 de viitori meseriaşi - proiectanţi, instalatori, electronişti şi lucrători comerciali vor ajunge pe piaţa muncii pregătiţi deja cu practica din liceu.

Sistem de bikesharing în Dej

Fiind un oraş mic, cea mai bună idee a fost înfiinţarea unui sistem de bikesharing pe care chiar îl folosesc. În diferite locuri au fost răsfirate 16 staţii de andocare în care se găsesc 220 biciclete publice. Acestea pot fi folosite timp de 60 minute gratuit, dar după expirarea timpului, tariful nu e mare deloc, 5 lei/oră. Pentru a încuraja folosirea lor, pe marginea străzilor principale dar şi în zonele de promenada din oraş, au fost amanejate piste de biciclete

13 kilometri de piste au fost construite doar în ultimul an. Primit cu scepticism de şoferi, putem spune că proiectul de mobilitate urbană şi-a atins scopul. Transportul alternativ e folosit acum de elevi pentru a merge la şcoală, iar zone de recreere din oraş sunt mult mai accesibile acum şi celor fără maşină. 

Cum arată acum Parcul Balnear Toroc

Ma întorc în copilărie, pentru că cele mai multe amintiri din vacanţe se leagă de un loc - Parcul Balnear Toroc. Primii bani europeni atraşi în oraş au transformat un lac format pe o fostă galerie de mină într-o staţiune turistică de interes local, cu turişti veniţi din toată ţara.

Acesta e locul în care în copilărie îmi petreceam toate zilele de vară şi locul în care am şi învăţat să înot. Îmi amintesc că aici era în bolovan uriaş de pe care săream în apă, iar în locul acelor scări… erau alte scări din beton, de care nu aveam curaj să mă apropii pentru că era mult prea adâncă apa. Şi vă mai spun ceva, după ce am terminat liceul, o vară am fost şi salvamar aici.

Staţiunea e în continuă dezvoltare. Vor fi construite mai multe bazine cu apă sărată și dulce, locuri de cazare și parcare, precum și șase grote cu sare.

Dincolo de farmec şi realizări, există un loc în oraş în care timpul curge altfel. Sau stă pe loc! O rană deschisă şi nevindecată în ultimii 20 de ani, de când toţi cei care au fost la conducere, ne-au promis o centură ocolitoare, care să ne scape de coloanele lungi de maşini şi zecile de minute pierdute în aşteptare la ieşirea sau intrarea în oraş. 

Pe Geta o ştiu de foarte mulţi ani. De pe vremea în care alături de ONG-ul pe care îl conduce încercam să responsabilizăm oamenii cu privire la respectul pe care îl merită animalele. În urmă cu 18 ani a reuşit să convingă autorităţile că eutanasierea câinilor nu e o soluţie, astfel că de atunci nu se mai eutanasiază în Dej. Cam tot de atunci se promite şi centura ocolitoare. Geta vine la Dej zilnic de la doar 3 kilometri, dar nu de puţine ori, coloana de intrare în oraş e mai lungă decât distanţa pe care o are de parcurs. Preferă un drum agricol, plin de gropi, decât să stea pe loc pe cel naţional.

"Drumul agricol. Acolo se trece într-un loc pe sub podul Someşului, pe sub podul de cale ferată, unde când îi Someşul mare nu se poate circula", spune Geta Gărduş. Dejul este, totuși, unul dintre exemplele fericite. Mai sunt și alte orașe și municipii care s-au dezvoltat, mai armonios sau nu, grație fondurilor europene. Dar, din păcate, sunt și foarte multe aglomerări urbane care au pierdut acest tren. Orașe care mor nedrept, după ce singura industrie care le ținea în viață a fost "privatizată", tăiată și vândută la fier vechi. Locuri fără perspectivă, din care ești condamnat să pleci, dacă vrei să reușești în viață.     

Două treimi dintre români consideră că protejarea democrației e importantă pentru țara noastră, arată studiul comandat de Observator și realizat de prestigiosul institut de cercetare a opiniei publice IPSOS. Mai mult de jumătate dintre români consideră importantă pentru ei apartenența României la NATO și Uniunea Europeană. 

Din 2014 în 2020, România a reuşit să atragă doar 30% din fondurile europene disponibile pentru ţara noastră. Astfel s-a clasat pe penultimul loc în Uniunea Europeană la rata de absorbţie.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰