Antena Meniu Search
x

Curs valutar

Video Specialist în Etica Războiului: Românii din zonele în care cad dronele ruseşti nu se simt în niciun fel protejaţi

Noile resturile de drone ruseşti găsite în România nu sunt dovezi ale unui atac intenţionat asupra teritoriului NATO, afirmă conducerea Alianţei Nord-Atlantice. NATO a tras însă un semnal de alarmă: prezenţa fragmentelor aparatelor fără pilot căzute în judeţul Tulcea indică acţiuni iresponsatbile şi potenţial periculoase ale Rusiei, iar noi am analizat întreaga situaţie cu Valentin Cernea, specialist în Etica Războiului. 

de Marius Pancu

la 26.07.2024 , 14:42

Reacţia NATO vine după ce Ministerul român al Apărării a confirmat faptul că a găsit resturi de dronă folosite de Rusia în apropierea localităţii Plauru. Trei drone s-ar fi rătăcit miercuri noaptea în spaţiul aerian românesc - au declarat oficialii de la Kiev, deşi ei au reuşit să doboare undeva la 25.

A fost a doua noapte consecutivă în care locuitorii din Tulcea au primit alerte. Oficialii noştri spun că ar exista mai multe aparate fără pilot pe teritoriul României, după atacul Moscovei asupra portului ucrainean Ismail. La rândul său, Ministerul Român de Externe a condamnat lipsa de responsabilitate a Kremlinului si l-a convocat la minister pe însărcinatul cu afaceri al Ambasadei Rusiei la Bucureşti, în timp ce preşedintele PNL, Nicolae Ciucă, altminteri general în rezervă, a anunţat că este momentul să facem nişte modificări legislative în acest sens, cu precizarea că a discutat cu premierul Ciolacu şi cu ministrul Apărării despre acest subiect.

Iar în februarie, noul şef al Armatei Române atrăgea atenţia într-un inteviu public că nu avem legislaţie să doborâm aparatele fără pilot. Patru legi trebuie modificate, dar la Parlament e linişte. Probabil sunt în avizare, transmite Legislativul. Şeful Statului Major susţine că nu avem de ce să ne facem probleme şi sugerează faptul că dronele căzute pe teritoriul României ar fi putut ajunge aici din cauza apărării antiaeriene a Ucrainei. 

Vezi și

Noi am analizat întreaga situaţie cu Valentin Cernea, profesor şi specialist în Etica Războiului. Iată câteva dintre cele mai importante declaraţii:

Pe acelaşi subiect

- Nu ştiu în ce măsură Rusia primeşte avertizările necesare, dar este cazul ca România să arăte către propriul popor mai mult decât orice altceva, mai ales către cei care locuiesc în zona respectivă, care este afectată de atacurile ruseşti asupra infrastructurii civile ucrainene. Dronele care cad în România sunt rezultatul unor crime de război şi oamenii din zona respectivă nu se simt în niciun fel protejaţi în momentul de faţă. 

- În măsura în care, poate în spatele uşilor închise, diplomaţia românească ia măsurile necesare, se ridică F-16-uri, se transmit mesaje clare către Federaţia Rusă că graniţele româneşti sunt inviolabile. Ar trebui ca acest lucru să fie anunţat mai clar, e clar că e nevoie de legile menţionate, deoarece România nu poate să lovească drone care intră pe teritorul României din greşeală. Este clar că acestea nu sunt atacuri intenţionate ale Federaţiei Ruse, dar sunt atacuri care cu mai mult ghinion, pot face victime omeneşti chiar pe teriroriul României.

- Acum, într-adevar, sunt două situaţii posibile. Pot fi drone ruseşti, care scapă de sub controlul Rusiei dintr-un motiv sau altul (...), fie într-adevăr sunt resturi care cad în urma doborârii de drone de către apărarea ucraineană. Acolo nu prea avem ce să facem, este pur şi simplu un rezultat al faptului că Rusia tinde să ducă acest război într-o zonă în care nu există nici un obiectiv militar relevant, ci există doar infrastructură civilă ucraineană. Fapt care, din nou, indică o crimă de război şi acestea sunt consecintele foarte directe pentru aceşti români pe care le aduce războiul din Ucraina. 

- În afara de situaţia care nu poate să fie prevenită, în care cadrele sunt din drone doborâte de ucraineni, poate ar o idee să răspunde mai dur atunci când intră drone întregi pe teritoriul României. Pentru că în această situaţie nu ar fi un act de escaladare. Şi, de asemenea, salut iniţiativa Ministerului de Externe de a chema ambasadorul Rusiei să dea explicaţii în acest sens, aceasta este o soluţie care poate nu arată spectaculos, dar este foarte importantă din punct de vedere diplomatic, acest tip de protest.

- Şi eventual, să fie ridicate mai des avioanele F-16, în aşa fel încât să se vadă că România este dispusă să îşi apere graniţele în această arenă internaţională foarte violentă. În 2024 trebuie să arăţi că eşti dispus să te aperi. Altfel, consecinţele într-o criză internaţională mai gravă decât cea în Ucraina, pot să fie foarte dure. Până la urmă Rusia va trebui să îşi aleagă la un moment dat ce ţară europeană va lovi, dacă va lovi. Ar fi bine să nu aleagă România.  (...)

- NATO face ceva, NATO dă arme Ucrainei, toate ţările NATO contribuie la acest lucru. NATO furnizează Ucrainei într-un fel sau altul. Fie prin serviciile de securitate americană informaţiile necesare care să lovească ţintele din Ucraina pe care trebuie să le lovească.  

- Este un motiv pentru care NATO insistă să spună că nu a fost un atac intenţionat, tocmai ca să nu fie vorba nici de articolul 4, nici de articolul 5, care presupun un atac cu intenţie împotriva unui stat membru NATO. Clar acesta nu este un atac, este un incident accidental cauzat de o crimă de război, pe care Rusia o comite pe teritorul Ucrainei, dar NATO ar trebui să fie mai dur în răspuns.

- Aşa cum acum câţiva ani de zile Turcia a doborât un avion rus care i-a încălcat spaţiul aerian şi nu s-a întâmplat nimic. Nu a pornit niciun război. Ba chiar, Turcia şi Rusia au relaţii decente chiar şi în acest context, chiar dacă Turcia face parte din NATO, la fel de bine sunt convins că o invadare a spaţiului aerian românesc fără intenţie nu generează un răspuns de la NATO, un răspuns care să se numească act de război. Bănuiesc că şi o reacţie mai dură atunci când obiecte străine intră în spaţiul nostru aerian, la fel, nu va genera vreun răspuns care să îi implice pe toţi în război cu Federaţia Rusă.

- Până la urmă, nici Federaţia Rusă nu vrea un război cu NATO în ciuda retoricii, având în vedere că are 80% din armată în Ucraina, nu ar face faţă. Şi nici NATO nu doreşte un război cu Rusia. Drept urmare, cred că este spaţiu e manevră aici pentru ca NATO să arate că e dispusă să apere, într-un fel în care şi cetăţenii NATO să vadă acest lucru. 

Interviul integral poate fi urmărit în materialul video de mai sus.

Marius Pancu Like

Cred că jurnaliștii se nasc cu un organ intern în plus care le strânge mai abitir stomacul și-i duce la asfixiere dacă nu arată o discrepanță între realitate și discurs sau nu devoalează un neadevăr, o manipulare, o ipocrizie atunci

Comentarii


Întrebarea zilei
Aţi decis cu cine votaţi în primul tur la alegerile prezidenţiale?
Observator » Interviurile lui Marius Pancu » Specialist în Etica Războiului: Românii din zonele în care cad dronele ruseşti nu se simt în niciun fel protejaţi