SUA iau în calcul retragerea a 10.000 de soldați din România şi Polonia - NBC News

Propunerea vizează trupele din contingentul de 20.000 de soldați trimiși de administrația Biden în 2022, ca parte a măsurilor de întărire a apărării țărilor vecine Ucrainei după invazia Rusiei. Deși numărul exact este încă în discuție, planul ar putea presupune retragerea a până la jumătate dintre aceste forțe. Discuțiile interne privind reducerea numărului de trupe americane în România și Polonia au loc într-un moment în care președintele Donald Trump încearcă să îl convingă pe Putin să accepte o încetare a focului.

Cei șase oficiali americani și europeni, care au solicitat toți păstrarea anonimatului, au descris mai multe detalii ale propunerii care nu au fost raportate anterior pentru NBC News. În cazul în care Pentagonul adoptă propunerea, aceasta va consolida temerile că Statele Unite își abandonează aliații de lungă durată din Europa, care consideră Rusia drept o amenințare în creștere, au declarat oficialii europeni.

Rușii ar „evalua o reducere a forțelor americane ca o slăbire a descurajării și le va crește dorința de a se amesteca în diverse moduri în Europa”, a declarat Seth Jones, un vicepreședinte senior al Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale. Administrația Trump a spus clar că dorește ca aliații europeni să își asume mai multă responsabilitate pentru propria apărare, permițând Statelor Unite să își concentreze resursele militare asupra Chinei și a altor priorități.

În prima sa călătorie în străinătate în calitate de secretar al apărării, Pete Hegseth a declarat într-un discurs susținut la Bruxelles în februarie că „realitățile strategice dure împiedică Statele Unite ale Americii să se concentreze în primul rând pe securitatea Europei”. În schimb, Statele Unite se vor concentra pe securizarea frontierei sudice și pe contracararea Chinei, a spus Hegseth.

Pe măsură ce Pentagonul suferă reduceri bugetare sub administraţia Trump, reducerea amprentei militare americane în Europa ar elibera resurse, potenţial pentru regiunea Indo-Pacific, pe care oficialii administraţiei au declarat că o văd ca pe o prioritate strategică mai mare. Anularea desfăşurării unităţilor de luptă în Europa de Est ar putea să economisească bani pentru armată, care încearcă să crească investiţiile în echipamente şi arme inovatoare.

Pentagonul a refuzat să comenteze

Elbridge Colby, pe care Senatul ar trebui să îl confirme în curând în funcția de principal consilier politic și al treilea oficial al Pentagonului, a solicitat o mai mare concentrare asupra Chinei. Colby a pledat împotriva alocării mai multor resurse Ucrainei și a solicitat reducerea numărului de trupe din Europa în favoarea concentrării asupra amenințării din partea Chinei.

Senatorul Roger Wicker, R-Miss, președintele Comitetului pentru Servicii Armate, a părut să critice această abordare în cadrul unei audieri de joi. „Sunt unii care cred că acum este momentul să reducem drastic amprenta noastră militară în Europa”, a spus Wicker, fără a oferi detalii.

„Sunt îngrijorat de aceste opinii profund greșite și periculoase susținute de unii birocrați de nivel mediu din cadrul Departamentului Apărării”, a adăugat el, fără a identifica funcționarii. „Aceștia au lucrat pentru a urmări retragerea SUA din Europa și de multe ori au făcut acest lucru fără să se coordoneze cu secretarul apărării”.

Pentagonul a refuzat să nege sau să confirme informația transmisă de NBC, iar purtătorul de cuvânt al Consiliului de Securitate Națională, Brian Hughes, a declarat că “Președintele revizuiește în mod constant modificările și prioritățile pentru a se asigura că menține America First”.

Trump a făcut campanie cu promisiunea de a pune capăt rapid războiului şi acum face presiuni pentru o încetare a focului. El a adoptat o poziţie foarte diferită în privinţa Ucrainei faţă de cea a lui Biden, care a promis să furnizeze arme şi alte ajutoare Kievului „atâta timp cât este necesar” pentru a se impune. Trump a presat Ucraina să facă concesii de la bun început. El a suspendat asistenţa militară şi de informaţii timp de o săptămână după o ciocnire publică cu preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski şi nu a făcut niciun angajament specific cu privire la viitorul ajutor militar american.

Pe de altă parte, Rusia urmăreşte o reconstrucţie şi o reformă majoră a armatei sale, inclusiv modernizarea echipamentelor şi creşterea producţiei de arme, potrivit unei evaluări a serviciilor de informaţii daneze publicată în februarie. În cazul în care războiul din Ucraina se termină sau este îngheţat într-un acord de încetare a focului, Rusia ar putea fi capabilă să poarte un război la scară largă în Europa de Est în următorii cinci ani, dacă NATO nu reuşeşte să îşi consolideze apărarea, se arată în raport.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰