Miza războiului lui Trump cu universitățile americane: vrea să le alinieze mișcării MAGA. Cum au răspuns Harvard, Columbia și Stanford

Universitatea Harvard a devenit o țintă centrală în conflictul dintre administrația Trump și instituțiile liberale de elită, explică CNN. Președintele interimar Alan Garber a respins cererile Casei Albe de a schimba politicile universității, afirmând că Harvard nu va renunţa "nici la independenţă, nici la drepturile garantate de Constituţie". Acest refuz a dus la o confruntare majoră între una dintre cele mai vechi instituții de învățământ din SUA și administrația Trump, care dorește să demoleze bastioanele considerate "elite liberale."

 Administrația Trump a blocat 2,2 miliarde de dolari în finanțare federală și a cerut măsuri drastice, inclusiv desființarea programelor DEI, de diversitate, echitate și incluziune, interzicerea angajărilor bazate pe rasă, religie sau sex, și reprimarea manifestărilor pro-palestiniene. Totodată, a solicitat o "auditare" externă a mai multor departamente universitare. 

Această ofensivă face parte dintr-o strategie mai amplă de remodelare ideologică a instituțiilor americane – de la universități, la presă și justiție – în linie cu viziunea conservatoare MAGA ("Make America Great Again"). Atacurile asupra universităților, în special a celor din Ivy League (asociație formată din opt universități private de elită), sunt susținute de milioane de americani, mai ales republicani, care percep mediul academic drept elitist și antiamerican, arată CNN. 

"Poate că Harvard ar trebui să îşi piardă scutirile fiscale şi să fie impozitată ca o entitate politică, dacă îşi susţine în continuare "nebunia" politică, ideologică inspirată de terorism / care îl susţine", a scris Trump în reţeaua sa Truth Social.

La Harvard, ca şi în alte instituţii americane de învăţământ superior, studenţii s-au mobilizat împotriva războiului purtat de Israel în Fâşia Gaza. După revenirea lui Trump la Casa Albă, astfel de situaţii au intrat în atenţia guvernului.

Preşedintele a acuzat universităţile respective că permit proliferarea antisemitismului în campusuri, iar executivul le-a cerut să implementeze mai multe măsuri, printre care o "auditare" a opiniilor studenţilor şi ale personalului didactic. În caz de refuz, ar urma să li se taie subvenţiile.

Poziția fermă a Universității Harvard împotriva lui Trump pare să fi mobilizat și alte universități, după ce personalități precum Barack Obama și Universitatea Yale și-au exprimat sprijinul față de refuzul instituției de a accepta o "reglementare guvernamentală".

Presiuni asupra studenților și cazuri de deportare

Administrația Trump a inițiat și o campanie agresivă împotriva studenților străini care au participat la manifestaţii pro-palestiniene. Au avut loc rețineri, anulări de vize și deportări, inclusiv a unor persoane care nu sunt acuzate de infracțiuni. Aceste acțiuni au creat o atmosferă de teamă și autocenzură în campusuri. Criticii consideră că guvernul folosește pretexte de combatere a antisemitismului pentru a reduce la tăcere vocile incomode.

Amenințările lui Trump de a opri finanțarea pentru universitățile de elită pun în pericol cercetarea științifică și medicală de nivel mondial a țării, privind boli grave precum cancerul și Alzheimer.

Reacții și îngrijorări din partea mediului academic

Foști lideri ai Harvard, precum Lawrence Summers, au avertizat că cerințele Casei Albe sunt dincolo de limitele legale și periculoase. Profesori și apărători ai libertății academice atrag atenția că aceste presiuni pun în pericol esența dezbaterii libere și pluralismului - elemente fundamentale ale universităților americane.

Jameel Jaffer, director al Knight First Amendment Institute, a declarat că intimidarea cetățenilor non-americani afectează nu doar drepturile lor, ci și bogăția culturală și intelectuală a campusurilor americane.

Universitățile de elită din SUA, sub presiunea lui Trump

Universitatea Columbia a fost printre primele vizate de administrație. A fost ameninţată de Trump că va rămâne fără 400 milioane dolari dacă nu va implementa mai multe modificări de politici – inclusiv stabilirea unor reguli pentru proteste și revizuirea programelor de studii despre Orientul Mijlociu.

Inițial a făcut concesii, negocieri cu guvernul în încercarea de a ajunge la un acord, dar după suspendarea fondurilor Harvard, a refuzat orice formă de "dictat guvernamental". Președinta interimară Claire Shipman a declarat că universitatea nu va accepta să renunțe la independență sau autonomie academică.

Universiatea Stanford este şi ea investigată de Departamentul Educației pentru presupus antisemitism. Conducerea a sprijinit poziția Harvard și a subliniat importanța libertății academice. A transmis că forța universităților americane vine din investiția statului, nu din controlul acestuia.

"Universitățile americane sunt o sursă de putere mare națională, generând cunoaștere și impulsionând inovația și creșterea economică. Această forță a fost construită prin investiții guvernamentale, nu prin control guvernamental. Curtea Supremă a recunoscut acest lucru cu ani în urmă, când a afirmat că libertățile esențiale ale universităților, garantate de Primul Amendament, includ dreptul de a decide cine predă, ce se predă, cum se predă și cine este admis să studieze.

Universitățile trebuie să răspundă criticilor legitime cu umilință și deschidere. Însă o schimbare constructivă nu se face prin prin distrugerea capacității naționale de cercetare științifică sau prin preluarea controlului asupra unei instituții private de către guvern. Obiecțiile Harvard față de scrisoarea primită sunt ancorate în tradiția americană a libertății - o tradiție esențială pentru universitățile noastre și care merită apărată", a transmis președintele Universității Stanford, Jonathan Levin.

Universitatea Princeton a rămas fără 210 milioane dolari în granturi federale (NASA, Departamentul Apărării, Energiei), care au fost suspendate. Președintele Christopher Eisgruber a condamnat măsurile, numindu-le "cea mai mare amenințare la adresa universităților americane de la vânătoarea de comuniști din anii ’50". Princeton ar putea pierde și alte 4 milioane de dolari pentru cercetări climatice.

Universităţile Cornell și Northwestern au rămas fără peste 1 miliard dolari în fonduri federale înghețate, fără notificare oficială, respectiv 790 milioane dolari blocaţi, în timp ce universitatea coopera cu anchetele autorităților. Ambele instituții spun că cercetări vitale (ex: Alzheimer, dispozitive medicale) sunt puse în pericol. Cornell s-a alăturat unui proces împotriva reducerii finanțării indirecte de către Departamentul Energiei.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰