Rusia a oprit exporturile de gaze către Europa prin Ucraina. R. Moldova se bazează pe importurile din România

„Din cauza refuzului repetat şi clar exprimat al părţii ucrainene de a reînnoi aceste acorduri, Gazprom a fost lipsit de capacitatea tehnică şi juridică de a furniza gaze pentru tranzit prin teritoriul Ucrainei începând cu 1 ianuarie 2025”, a declarat Gazprom într-o declaraţie pe aplicaţia de mesagerie Telegram. „Începând cu ora 08:00, ora Moscovei (07.00 ora României), furnizarea de gaz rusesc pentru transportul său prin teritoriul Ucrainei nu se efectuează”, a confirmat Gazprom.

La rândul său, Ministerul ucrainean al Energiei a declarat că transportul de gaze ruseşti prin Ucraina „a fost oprit, în interesul securităţii naţionale”. Închiderea celei mai vechi rute de gaz a Rusiei către Europa pune capăt unui deceniu de relaţii tensionate, declanşate de anexarea Crimeei de către Rusia în 2014. Ucraina a încetat să mai cumpere gaz rusesc în anul următor.

„Am oprit tranzitul de gaze ruseşti. Acesta este un eveniment istoric. Rusia îşi pierde pieţele, va suferi pierderi financiare. Europa a luat deja decizia de a renunţa la gazul rusesc”, a declarat ministrul ucrainean al energiei, Gherman Galuşcenko, citat de Reuters.

Ucraina se confruntă acum cu pierderea a aproximativ 800 de milioane de dolari pe an din taxe de tranzit din partea Rusiei, în timp ce Gazprom va pierde aproape 5 miliarde de dolari din vânzările de gaz.

Întreruperea fluxurilor de gaze era de aşteptat pe fondul războiului, care a început în februarie 2022. Ucraina a refuzat categoric să mai prelungească acordul, ca urmare a conflictului militar.

Potrivit unei surse din industrie, Gazprom şi-a asumat anul trecut absenţa tranzitului de gaze prin Ucraina, care reprezenta aproximativ jumătate din totalul exporturilor de gaze prin conducte ale Rusiei către Europa.

Moldova se bazează pe importurile din România

Rusia exportă încă gaze prin conducta TurkStream, de pe fundul Mării Negre. TurkStream are două linii - una pentru piaţa internă turcă şi cealaltă pentru aprovizionarea clienţilor din Europa Centrală, inclusiv Ungaria şi Serbia.

După izbucnirea conflictului militar din Ucraina în 2022, Uniunea Europeană şi-a intensificat eforturile pentru a-şi reduce dependenţa de energia rusească prin căutarea unor surse alternative. Ţările care încă mai cumpărau de gaz rusesc livrat prin Ucraina, precum Slovacia şi Austria, au făcut, de asemenea, aranjamente pentru o aprovizionare alternativă.

În primele ore ale zilei de miercuri, după oprirea livrărilor, Europa nu a făcut niciun comentariu imediat. Însă Republica Moldova este una dintre ţările cele mai afectate şi a anunţat că va trebui să introducă măsuri pentru a-şi reduce consumul de gaz cu o treime. 

În aceste condiţii, cea mai mare parte a necesarului de energie electrică în Republica Moldova, adică 62%, va fi acoperită prin importuri din România. În luna ianuarie 2025, necesarul de consum de energie electrică al Republicii Moldova (pe malul drept al râului Nistru) va fi acoperit printr-o combinaţie de producţie locală şi importuri din România, conform unui anunţ al companiei SA Energocom, scrie NewsMaker.

Centralele termice din Chişinău şi din Bălţi vor genera peste 127.000 MWh, ceea ce reprezintă aproximativ 28% din consumul prognozat. De asemenea, energia regenerabilă, provenită atât de la instalaţiile cu tarif fix stabilit de ANRE, cât şi de pe piaţa liberă, va adăuga alte 46.000 MWh (circa 10%). Totuşi, producţia din surse regenerabile, cum ar fi energia eoliană şi solară, depinde de condiţiile meteorologice şi nu poate fi considerată o sursă constantă.

Din totalul importurilor din România, 178.000 MWh (aproximativ 39%) vor fi achiziţionaţi de pe bursa OPCOM, iar 105.000 MWh (circa 23%) vor proveni din contracte bilaterale.

Gazul livrat de Gazprom Republicii Moldova era destinat în totalitate regiunii separatiste transnistrene, unde există o mare centrală termoelectrică, la Cuciurgan, de unde se făceau livrări de energie electrică pentru malul drept al Nistrului la preţuri mai mici. Gazprom a refuzat soluţia unor rute alternative pentru gazul către Transnistria - exporturile s-ar fi putut face prin conducta TurkStream, prin Bulgaria şi România - invocând neachitarea unei pretinse datorii a Chişinăului care, în urma efectuării unui audit internaţional, nu a fost confirmată. În replică, prim-ministrul Dorin Recean a acuzat Kremlinul că foloseşte energia drept „armă politică”, menţionând că Guvernul Republicii Moldova analizează opţiunile legale, inclusiv recurgerea la arbitraj internaţional pentru a proteja interesele naţionale şi a solicita despăgubiri.

Acordul nu a mai fost prelungit din cauza războiului

Gazprom livra zilnic 5,7 milioane de metri cubi gaz către regiunea transnistreană. Din aceste volume sunt asigurate necesităţile de consum ale locuitorilor din regiune şi este produsă energie electrică pentru ambele maluri ale Nistrului.

Rusia şi fosta Uniune Sovietică au petrecut o jumătate de secol construindu-şi o cotă importantă din piaţa europeană a gazelor, care la apogeu era de aproximativ 35%, însă războiul din Ucraina a distrus aproape complet această afacere pentru Gazprom.

Conducta Iamal-Europa prin Belarus a fost, de asemenea, închisă, iar ruta Nord Stream, prin Marea Baltică către Germania, a fost aruncată în aer în 2022.

Împreună, diferitele rute au livrat un volum record de 201 miliarde de metri cubi de gaze către Europa în 2018. Rusia a livrat aproximativ 15 miliarde de metri cubi de gaz prin Ucraina în 2023, în scădere de la 65 de miliarde de metri cubi, când a început ultimul contract pe cinci ani în 2020.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰