Update Război Rusia - Ucraina, ziua 218 LIVE TEXT. Vladimir Putin va semna vineri tratatele de anexare. Ucraina recucereşte Kupiansk şi alungă trupele ruse de pe malul estic al râului Oskil

• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1-50, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - 190, aici
• Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 191 - prezent, aici

UPDATE 22:35 Șeful AIEA își exprimă "profunda îngrijorare" în legătură cu noile explozii de la Zaporojie

Directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Rafael Grossi, și-a reiterat joi "profunda îngrijorare" cu privire la exploziile repetate din apropierea centralei nucleare Zaporojie din Ucraina, scrie CNN. Zona a fost supusă unor bombardamente frecvente în ultimele luni.

Experții AIEA prezenți la centrală au fost informați joi "despre alte două explozii de mine terestre în afara perimetrului centralei, ceea ce duce totalul la cinci în această săptămână", a precizat AIEA într-un comunicat. Una dintre explozii a avut loc miercuri după-amiază "în zona unui canal care transportă apă către centrală pentru sistemul de răcire, esențial pentru securitatea nucleară". Nu a provocat nicio pagubă, a precizat AIEA, potrivit Mediafax. Cea de-a doua explozie "a avut loc astăzi la ora 13.00, la aproximativ 500 de metri de reactorul 1". Nu s-au înregistrat pagube majore, dar vor fi efectuate investigații suplimentare".

"La fel ca și precedentele trei explozii de mină raportate de AIEA în această săptămână, se crede că acestea au fost provocate de animale", a adăugat AIEA. Separat, Grossi a declarat că AIEA organizează cel de-al treilea transport de asistență cu echipamente către Ucraina în această săptămână, "ca parte a eforturilor de a ajuta la asigurarea securității și siguranței nucleare în timpul conflictului actual".

UPDATE 22:05 Rusia, îndemnată de Turcia să acorde "o nouă șansă" negocierilor de pace

Președintele turc Tayyip Erdogan l-a presat joi pe Vladimir Putin, într-un apel telefonic, să ia măsuri pentru a reduce tensiunile din Ucraina și l-a îndemnat pe liderul rus să prelungească un acord care protejează exporturile de cereale din Marea Neagră, a anunțat biroul președintelui, notează Mediafax. Erdogan a menționat, de asemenea, planurile Moscovei de a încorpora patru regiuni ucrainene în Rusia, măsură pe care Turcia nu o susține, și i-a cerut lui Putin să acorde o nouă șansă negocierilor de pace.

Coridorul de cereale mediat de ONU și Turcia, care permite exporturile de transport maritim ucrainean, urmează să expire la sfârșitul lunii noiembrie și poate fi reînnoit cu sprijinul Rusiei și al celorlalte trei părți la acord. Putin a declarat că este necesar să se îndeplinească acordul privind cerealele - inclusiv ridicarea barierelor pentru livrările de alimente și îngrășăminte rusești.

UPDATE 21:33 Forţele ucrainene recuceresc oraşul Kupiansk şi alungă trupele ruse de pe malul estic al râului Oskil

Forţele ucrainene au cucerit întreg teritoriul oraşului Kupiansk şi au alungat trupele ruse din poziţiile de pe malul estic al râului Oskil, care desparte oraşul din nord-estul Ucrainei, relatează AFP, citat de news.ro. Cea mai mare parte a oraşului Kupiansk, un nod feroviar strategic, a fost recucerită la începutul acestei luni, ca parte a unei contraofensive uimitoare a trupelor ucrainene în nord-estul ţării. Unele trupe ruse au rezistat pe malul estic al râului Oskil, peste un pod rutier distrus. Civilii au fugit pe teritoriul ucrainean în timp ce bombardamentele continuau zi şi noapte.

UPDATE 20:58 Putin susţine că războiul din Ucraina este unul dintre efectele destrămării URSS

Preşedintele Rusiei, Vladimir Putin, a afirmat joi după-amiază, că actualul conflict militar din Ucraina reprezintă unul dintre efectele destrămării Uniunii Sovietice (URSS), notează Mediafax. "Este suficient să observăm ceea ce se întâmplă în acest moment între Rusia şi Ucraina, ceea ce se întâmplă la frontierele anumitor state din cadrul Comunităţii Statelor Independente. Toate aceste lucruri, desigur, sunt rezultatele destrămării Uniunii Sovietice", a declarat Vladimir Putin, conform cotidianului Le Monde, în cursul unei reuniuni cu oficiali din ţările care fac parte din Comunitatea Statelor Independente (CSI). În afară de războiul din Ucraina, în ultimii ani au avut loc conflicte militare între Armenia şi Azerbaidjan şi între Kirghistan şi Tadjikistan.

De asemenea, preşedintele Rusiei a acuzat Occidentul că este pregătit să provoace revoluţii în orice stat, fără a oferi dovezi şi fără a numi niciun stat, informează agenţia Reuters. Uniunea Europeană, Statele Unite, Marea Britanie şi Grupul G7 au condamnat vehement invazia militară rusă în Ucraina şi au impus sancţiuni masive împotriva Rusiei. Naţiunile Unite cer respectarea integrităţii teritoriale a Ucrainei. Occidentul nu a recunoscut anexarea Crimeei de către Rusia, produsă în 2014, şi a semnalat că nu va recunoaşte nici eventuala anexare a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie.

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a convocat pentru vineri o reuniune urgentă a Consiliului Naţional de Securitate şi Apărare, în contextul planului Rusiei de a formaliza anexarea regiunilor ucrainene. Zelenski a condamnat vehement referendumurile "fără valoare" organizate în regiunile din sud-estul Ucrainei şi a avertizat că "integritatea teritorială a Ucrainei va fi restabilită". "Reacţia noastră faţă de recunoaşterea rezultatelor de către Rusia va fi foarte dură", a ameninţat liderul de la Kiev. Administraţia Joseph Biden a reafirmat, miercuri, că nu va recunoaşte niciodată "tentativele ilegale şi nelegitime" ale Rusiei de a anexa regiuni din Ucraina, iar Uniunea Europeană pregăteşte o nouă serie de sancţiuni.

UPDATE 18:32 Zelenski a convocat Consiliul de Securitate Naţională, înainte de semnarea de către Putin a anexării a patru regiuni ucrainene

Preşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a convocat joi Consiliul de Securitate Naţională şi Apărare al ţării pentru o reuniune de urgenţă vineri, ziua în care preşedintele rus Vladimir Putin va semna - aşa cum a anunţat Kremlinul - tratatele de anexare a celor patru regiuni ucrainene ocupate, relatează EFE, citat de Agerpres. 'Preşedintele Volodimir Zelenski a convocat pentru mâine o reuniune de urgenţă a Consiliului de Securitate Naţională şi Apărare al Ucrainei. Ordinea de zi şi alte detalii vor fi anunţate ulterior', a anunţat pe Facebook un purtător de cuvânt al preşedinţiei, Serhii Nikiforov, potrivit Reuters.

Într-o convorbire telefonică purtată anterior cu preşedintele Poloniei, Andrzej Duda, Volodimir Zelenski a subliniat necesitatea unei 'reacţii puternice' din partea comunităţii internaţionale faţă de aceste 'acte ilegale' ale Moscovei. Aceasta 'subminează fundamentele dreptului internaţional', a spus el, potrivit unui comunicat al cancelariei prezidenţiale de la Kiev. Kremlinul a anunţat joi că Putin va semna vineri tratatele care proclamă anexarea de către Moscova a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk (zona minieră Donbas, est), Herson şi Zaporojie (sud), unde au avut loc referendumuri de aderare la Rusia în perioada 23-27 septembrie, considerate de Kiev şi Occident drept nişte 'simulacre', desfăşurate sub ameninţarea armelor pe teritoriul ucrainean controlat de forţele ruse.

Potrivit responsabililor proruşi numiţi de Moscova în aceste teritorii, aflate sub controlul parţial al Moscovei, între 87,05% şi 99,23% dintre alegători au susţinut integrarea în Federaţia Rusă. Regiunile pe care Rusia vrea să le anexeze reprezintă aproximativ 15% din teritoriul Ucrainei sau circa 100.000 de kilometri pătraţi, o suprafaţă similară cu cea a unor ţări precum Ungaria sau Portugalia, notează EFE.

UPDATE 17:05 Rușii ar putea folosi arme nucleare tactice pentru apărarea regiunilor anexate

Analistul politic Bogdan Bezpalko, șeful consiliului pentru Relații Interetnice de la Moscova, analizează pentru publicația Argumentî i Faktî, un săptămânal deținut de Kremlin ce urmează după anexarea teritoriilor Lugansk, Doneţk, Zaporojie şi Herson. Oficialul rus nu exclude utilizarea armelor nucleare tactice non-strategice pentu "a-i apăra și a-i elibera" pe cetățenii din aceste regiuni. După anexarea celor patru regiuni, "în mod clar vor fi stabilite noi obiective și sarcini militare, care vor fi semnificativ diferite față de cele existente până acum. Vor fi luate măsuri militare complet diferite. Va urma o intensificare a luptelor - măsuri care sunt de natură pur militară", a explicat Bezpalko.

Întrebat dacă Rusia ar putea recurge la utilizarea armelor nucleare tactice non-strategice, analistul a răspuns afirmativ. "Desigur că este posibil. Armele nucleare tactice non-strategice (TNW) au o putere mică. În comparație, dacă aruncați în aer un tren cu TNT, cantitatea de energie degajată va fi de 2,5 kilotone, iar a unei TNW, de 0,3 kilotone. Aceste arme sunt concepute pentru utilizarea în lupta directă cu inamicul, adică împotriva unităților de luptă de pe front.

UPDATE 16:53 NATO: Atacurile împotriva infrastructurii esenţiale a statelor membre vor primi un răspuns hotărât

Un atac deliberat împotriva infrastructurii aliaţilor va fi întâmpinat cu un răspuns hotărât, a declarat joi secretarul general al NATO Jens Stoltenberg, în urma a ceea ce el a numit acte de "sabotaj" asupra conductelor Nord Stream, transmite Reuters, citat de Agerpres. "Toate informaţiile disponibile în prezent indică faptul că acesta este rezultatul unor acte de sabotaj deliberate, nesăbuite şi iresponsabile", a menţionat Consiliul Nord-Atlantic într-o declaraţie postată pe website-ul NATO.

"Aceste scurgeri cauzează riscuri pentru navigaţie şi pagube substanţiale pentru mediu. Susţinem investigaţiile aflate în desfăşurare pentru a afla originea pagubelor. Noi, ca Aliaţi, suntem angajaţi să fim pregătiţi pentru, să descurajăm şi să ne apărăm împotriva utilizării coercitive a energiei şi a altor tactici hibride de către actori statali şi non-statali. Orice atac deliberat împotriva infrastructurii esenţiale a Aliaţilor va fi întâmpinat cu un răspuns unit şi hotărât", adaugă documentul citat. Patru scurgeri de gaz din conductele Nord Stream 1 şi 2 ce leagă Rusia de Germania prin Marea Baltică au fost semnalate în această săptămână în zonele economice exclusive ale Danemarcei şi Suediei. Livrările de gaz prin conducta Nord Stream 1 au fost oprite de Rusia luna aceasta, iar noul gazoduct Nord Stream 2 nu a fost dat în exploatare în urma sancţiunilor europene impuse Moscovei după începerea agresiunii militare contra Ucrainei. Deşi scoase din funcţiune, cele două conducte au rămas pline cu gaz.

UPDATE 16:50 Putin autorizează interzicerea tranzitului vehiculelor de marfă din ţările care au impus restricţii similare Rusiei

Preşedintele rus Vladimir Putin a semnat joi un decret prin care autorizează guvernul să interzică unor vehicule de marfă din Occident tranzitul prin teritoriul rus, informează Reuters, citat de Agerpres. Decretul interzice tranzitul camioanelor care transportă mărfuri şi sunt înregistrate în ţări ce au aplicat restricţii similare împotriva Rusiei.

Rusia s-a plâns în aprilie că Uniunea Europeană şi-a închis graniţele pentru anumite vehicule de marfă înmatriculate în Rusia şi Belarus din cauza sancţiunilor legate de conflictul din Ucraina. Decretul precizează că măsurile au fost introduse ca răspuns la restricţiile "neprietenoase" ale unor state împotriva cetăţenilor şi entităţilor din Rusia.

UPDATE 15:17: Kremlinul suspectează implicarea unei ţări străine într-un "act de terorism"

Kremlinul a declarat joi că suspectează implicarea unei ţări străine în patru scurgeri de gaze detectate la gazoductele pe sub Marea Baltică din Rusia până în Germania, care arată ca acte de "terorism" sponsorizat de stat, deşi nu a numit o ţară anume, relatează Reuters şi France Presse, citate de Agerpres. Uniunea Europeană investighează scurgeri majore de gaze la conductele Gazprom Nord Stream 1 şi 2 pe sub Marea Baltică şi a declarat că suspectează un act de sabotaj. "Pare un act de terorism, posibil la un nivel de stat", a declarat reporterilor purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

"Este foarte greu de imaginat că un astfel de act de terorism s-ar fi putut întâmpla fără implicarea unui stat", a notat Peskov. "Este o situaţie foarte periculoasă ce necesită o anchetă urgentă", a adăugat el. Televiziunea de ştiri americană CNN, citând trei surse, a relatat că oficiali europeni de securitate au observat nave de sprijin ale marinei ruse şi submarine nu departe de locurile scurgerilor de gaze din Nord Stream, aminteşte Reuters. Solicitat să comenteze informaţia CNN, Peskov a spus că există o prezenţă NATO mult mai mare în zonă. Rusia a deschis miercuri o anchetă pentru "un act de terorism internaţional", aminteşte AFP. Întrebat despre posibilitatea de a desfăşura o investigaţie internaţională cu participarea altor ţări, purtătorul de cuvânt al Kremlinului a indicat că "apar multe întrebări", în special din cauza "lipsei de comunicare şi reticenţei foarte multor ţări de a contacta" Rusia, pe fondul ofensivei ruse în Ucraina.

UPDATE 14.24: Ruşii care încearcă să fugă în Kazahstan întâmpină noi controale la frontieră

Oficialităţile ruse au anunţat noi măsuri pentru identificarea rezerviştilor eligibili pentru înrolare, în contextul în care numeroşi bărbaţi ruşi continuă să intre în Kazahstan pentru a scăpa de mobilizarea parţială anunţată săptămâna trecută de preşedintele Vladimir Putin, informează joi DPA.

Noi monitori frontalieri au fost plasaţi la punctul de trecere Karaozek, din nordul regiunii ruse Astrahan, a anunţat joi administraţia regională, citată de TASS. La punctul de trecere respectiv bărbaţii ruşi au format o coadă lungă de un kilometru.

La frontieră, paşapoartele celor care părăsesc Rusia vor fi confruntate cu listele de recrutare. Cei care îndeplinesc criteriile pentru mobilizare şi nu posedă o amânare sau permisiune de a pleca din armată nu vor fi autorizaţi să treacă.

Karaozek este principalul punct de trecere pentru autovehicule între Rusia şi Kazahstan. Serviciul pentru migraţie kazah a declarat marţi că aproape 100.000 de cetăţeni ruşi au intrat în Kazahstan de la anunţul preşedintelui Vladimir Putin privind mobilizarea parţială a rezerviştilor. De asemenea, ieşirea din Rusia către Georgia a devenit dificilă. Osetia de Nord, republică din componenţa Federaţiei Ruse având frontieră cu Georgia, a anunţat miercuri propriile restricţii de intrare.

UPDATE 13.26: Vladimir Putin va semna vineri tratatele de anexare a teritoriilor ucrainene la Rusia

Preşedintele Federaţiei Ruse, Vladimir Putin, va semna vineri tratatele privind anexarea la Rusia a regiunilor ucrainene Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, a anunţat joi Kremlinul, transmit agenţiile de presă internaţionale.

''Ceremonia de semnare va avea loc mâine (vineri - n.r.)'', a declarat purtătorul de cuvânt al preşedinţiei ruse, Dmitri Peskov, în conferinţa sa de presă telefonică zilnică. Peskov a adăugat că ceremonia va avea loc în Sala Sfântul Gheorghe din Marele Palat al Kremlinului la ora locală 15:00 (12:00 GMT), potrivit EFE.

Vor fi semnate acorduri ''cu toate cele patru teritorii care au organizat referendumuri şi au făcut solicitări corespunzătoare părţii ruse'', a precizat Peskov. Peskov a mai anunţat că Putin va susţine tot vineri un ''amplu discurs'', după ceremonia de semnare a tratatelor de anexare şi se va întâlni cu administratorii regiunilor ucrainene numiţi de Moscova, conform AFP.

Liderii celor patru regiuni separatiste controlate de Rusia în Ucraina s-au deplasat încă de miercuri seară la Moscova pentru această ceremonie, după referendumurile ilegale organizate de Rusia în Doneţk, Lugansk, Herson şi Zaporojie, considerate adevărate "simulacre" de Kiev şi Occident.

Decizia lui Putin de a încorpora în teritoriul Rusiei cele patru regiuni ale Ucrainei înseamnă că Moscova va anexa zone ample din estul şi sudul ţării vecine, reprezentând circa 15% din întregul teritoriu ucrainean, notează Reuters.

UPDATE 12.25: Un copil și doi adulți au murit la Dnipro în urma unui atac cu rachete rusești

Un copil și cel puțin doi adulți au murit, iar alte cinci persoane au fost rănite în urma unor lovituri cu rachete rusești la Dnipro, anunță un oficial ucrainean, citat de CNN. Cel puțin trei persoane au murit, inclusiv un copil, în urma unor lovituri cu rachete asupra orașului Dnipro din centrul Ucrainei. Atacul a avut loc joi dimineață, potrivit șefului administrației militare regionale, Valentyn Reznichenko.

''Rușii au lovit Dnipro cu rachete în timpul nopții. Au lovit zone rezidențiale. Deocamdată, se știe că sunt trei morți, dintre care un copil... Alte cinci persoane sunt rănite, inclusiv o fată de 12 ani. Salvatorii au scos-o din casa distrusă, unde dormea când a fost lovită de o rachetă rusească", a declarat Reznichenko.

Loviturile au avariat ''60 de case și câteva clădiri înalte", iar câteva reședințe au fost ''complet distruse", a adăugat el. Jurnaliștii nu au putut verifica informațiile din surse independente.

UPDATE 11.04: Rusia ar putea anunța anexările cu trei zile înainte ca Putin să împlinească 70 de ani

În Piața Roșie din Moscova a fost amenajată o scenă cu ecrane uriașe pe care scrie: ''Donețk, Lugansk, Zaporojie, Herson, Rusia!'', relatează Reuters. Președintele Camerei superioare a parlamentului rus, Vyacheslav Volodin, a declarat că anexarea celor 4 teritorii ucrainene ar putea fi oficializată pe 4 octombrie, cu trei zile înainte ca Putin să împlinească 70 de ani. 

UPDATE 10.50: ISW: Kremlinul ar putea amâna temporar anunțarea anexărilor. Ce ar urma să anunțe Vladimir Putin mâine în Duma de Stat 

Informaţii contradictorii legate de data la care Vladimir Putin ar anunţa ''aderarea'' la Rusia a teritoriilor ocupate din Ucraina. Experţii americani de la ISW (Institutul pentru Studiul Războiului) susţin că Moscova ar putea amâna temporar anunțarea anexării pentru a pregăti mai bine spațiul informațional și organizarea administrativă rusă.

Ministerul Britanic al Apărării şi surse din presa rusă anticipau că Vladimir Putin va anunța anexarea pe 30 septembrie, când se va adresa ambelor camere ale parlamentului rus. Ministerul rus al Apărării a anunțat miercuri că Rusia va "împlini aspirațiile locuitorilor din Doneţk, Lugansk, Zaporojie şi Herson de a fi împreună cu Rusia'' în "viitorul apropiat", fără a numi o dată specifică.

Dar, președintele Dumei, Vyacheslav Volodin, a anunțat miercuri că Duma de Stat ar trebui să țină sesiunile de aderare pentru a aproba anexarea pe 3 și 4 octombrie. Publicaţia independentă Meduza a relatat, citând surse, că Kremlinul a decis "să nu grăbească lucrurile", mai ales că ruşii sunt nemulţumiţi din cauza mobilizării, iar efectul anunţului de anexare nu ar avea efectul dorit de Putin. Un sondaj realizat de Kremlin și citat de Meduza confirmă nemulțumirea la scară largă în Rusia față de mobilizarea parțială, iar Kremlinul ar încerca să corecteze asta înainte de a anunța anexarea.

Liderii proruși din regiunile Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk au făcut miercuri un apel către Vladimir Putin, cerându-i să recunoască referendumurile și să aprobe aderarea la Rusia. Aceștia se vor întâlni cel mai probabil cu Putin în zilele următoare pentru a-și prezenta formal cererile, scrie ISW. În discursul său din 30 septembrie, Putin ar putea anunța aceste negocieri de aderare, mai degrabă decât anexarea finală, deși 30 septembrie rămâne data cea mai probabilă pentru un anunț de anexare.

UPDATE 10.32: ISW: Ruşii aproape să fie încercuiţi în oraşul Lîman

Bloggerii militari ruși se tem de avansul trupelor ucrainene în jurul oraşului Lîman în ultimele 24 de ore, relatează experţii americani de la Institutul pentru Studiul Războiului (Institute for the Study of War). Sunt îngrijoraţi că forțele ruse din această zonă riscă o înfrângere iminentă.

Mai mulţi corespondenți militari ruşi au confirmat că trupele ucrainene au avansat la vest, nord și nord-est de Lîman și încearcă să finalizeze încercuirea trupelor ruse la Lîman şi de-a lungul malului nordic al râului Siverski Doneț în această zonă. Înfrângerea ruşilor la Lîman va avea o consecință extrem de importantă pentru forţele Moscovei din nordul Donețkului și vestul regiunii Lugansk.

Autoritățile ruse încep să restricționeze circulația cetățenilor în regiunile de graniță pe unde sute de mii de bărbați ruși încearcă să fugă din țară, mai notează ISW. Rușii continuă să trimită recruți proaspăt mobilizați și neantrenați pe frontul din Ucraina.

UPDATE 09.29: A patra scurgere descoperită pe conductele Nord Stream

Paza de coastă din Suedia a descoperit la începutul acestei săptămâni o a patra scurgere de gaze pe conductele avariate Nord Stream, a declarat un purtător de cuvânt pentru ziarul Svenska Dagbladet, informează Reuters. Cea de-a patra scurgere s-a produs pe conducta Nord Stream 2, în imediata apropiere a unei găuri mai mari descoperite pe conducta Nord Stream 1, aflată în apropiere, a declarat paza de coastă suedeză.

''Două dintre aceste patru se află în zona economică exclusivă a Suediei", a declarat miercuri seara purtătorul de cuvânt al gărzii de coastă, Jenny Larsson. Celelalte două scurgeri se află în zona economică exclusivă a Danemarcei. Deși niciuna dintre cele două conducte nu era folosită în momentul presupuselor explozii, ele erau pline cu gaz care se revarsă în Marea Baltică.

Uniunea Europeană suspectează că sabotajul se află în spatele scurgerilor de gaz de pe conductele rusești submarine către Europa și a promis un răspuns ''robust'' la orice perturbare intenționată a infrastructurii sale energetice.

UPDATE 08.34: UE pregăteşte noi sancţiuni pentru Rusia: De la cipuri până la hârtie igienică

Uniunea Europeană intenţionează să interzică importurile de mai multe produse din oţel din Rusia şi să interzică exportul anumitor semiconductori în Rusia, potrivit ultimei propuneri de sancţiuni a Comisiei Europene, consultată de POLITICO.

Cu toate acestea, un element omis de pe listă este reprezentat de diamantele ruseşti - o omisiune care va face fericită Belgia şi industria sa de diamante. În schimb, Comisia vrea să interzică importul ''anumitor elemente utilizate în industria bijuteriilor, cum ar fi pietrele şi metalele preţioase''.

Proiectul pe care Comisia l-a prezentat miercuri ambasadorilor UE, dar care mai are nevoie de semnătura celor 27 de ţări UE, urmăreşte în principal să folosească o serie de noi interdicţii de export şi de import pentru a înăspri regimul de sancţiuni existent. Iar ţintele variază de la articole de uz cotidian la componente tehnologice folosite de armata rusă.

De exemplu, noul proiect de norme ar elimina importul de bunuri considerate a genera venituri semnificative în Rusia, cum ar fi ''produse de înfrumuseţare, produsele pentru bărbierit, deodorante, săpun şi hârtie igienică''.

În ceea ce priveşte exportul, semiconductoarii şi cipurile, nu vor mai putea fi trimise în Rusia. Exporturile de avioane către Rusia vor fi, de asemenea, interzise dacă noul pachet de sancţiuni va fi adoptat.

În sectorul serviciilor, propunerea de sancţiuni prevede ca fiind ilegală ''furnizarea de servicii de arhitectură şi inginerie, servicii de consultanţă juridică şi servicii de consultanţă IT'' către companii şi persoane din Rusia.

UPDATE 07.36: Consiliul de Securitate al ONU va aborda vineri tema incidentelor din Marea Baltică

Consiliul de Securitate al Naţiunilor Unite va organiza, vineri, o reuniune specială pe tema incidentelor care au vizat gazoductele Nord Stream 1 şi 2, care fac legătura între Rusia şi Germania prin Marea Baltică. "Franţa, în calitatea de preşedinte al Consiliului de Securitate ONU, ne-a informat că Rusia a cerut o reuniune pe tema scurgerilor din gazoductele Nord Stream şi că această reuniune este programată vineri", a comunicat Ministerul de Externe al Suediei, citat de cotidianul Le Monde.

Suedia şi Danemarca trebuie să le ofere informaţii exacte membrilor Consiliului de Securitate ONU despre incidentele produse în zonele economice exclusive din Marea Baltică. Rusia a solicitat convocarea unei reuniuni a Consiliului de Securitate ONU pe tema fisurilor depistate la gazoductele ruso-germane Nord Stream 1 şi 2, în contextul în care a cerut Statelor Unite să răspundă dacă le-a atacat.

Administraţia Joseph Biden a catalogat drept "ridicole" sugestiile Moscovei privind implicarea Statelor Unite în atacurile asupra gazoductelor Nord Stream 1 şi 2.

UPDATE 07.10: Casa Albă: Washingtonul nu va recunoaşte "niciodată" anexările de către Rusia

"Nu vom recunoaşte niciodată aceste tentative ilegale şi ilegitime de anexare", a spus miercuri purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karine Jean-Pierre, după organizarea în Ucraina a unor "referendumuri" denunţate de Kiev şi Occident, scrie AFP.

Karine Jean-Pierre a asigurat că Statele Unite şi aliaţii lor pregătesc sancţiuni economice "suplimentare" contra Moscovei, care a afirmat miercuri că cele patru regiuni ucrainene care sunt sub controlul său au "ales liber în favoarea Rusiei". 

Statele Unite şi Albania "vor pune pe masă o rezoluţie de condamnare a simulacrelor de referendumuri, prin care îndeamnă statele membre să nu recunoscă niciun statut modificat al Ucrainei şi prin care obligă Rusia să-şi retragă trupele din Ucraina", a anunţat ambasadoarea americană la ONU Linda Thomas-Greenfield.

07.00: Volodimir Zelenski: "Ucraina nu poate şi nu va suporta încercările Rusiei de a pune mâna pe orice parte a pământului nostru

"Ucraina nu poate şi nu va suporta nicio încercare a Rusiei de a pune mâna pe vreo parte a pământului nostru", a spus preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski în discursul său zilnic, potrivit site-ului preşedinţiei. "Principala noastră sarcină acum este să coordonăm acţiunile cu partenerii ca răspuns la referendumurile false organizate de Rusia şi la toate ameninţările conexe. Nu este 2014. Totul este clar pentru toată lumea. Şi cu siguranţă vor fi acţiuni", a adăugat el, precizând că a avut o serie de de negocieri cu preşedintele Turciei Erdoğan, cancelarul Germaniei Scholz, premierul Canadei Trudeau, premierul Marii Britanii Truss, secretarul general al ONU Guterres, preşedintele Consiliului European Charles Michel.

"Dacă cineva din Rusia crede că poate 'scăpa' cu tot ce face pe teritoriul ocupat, dacă cineva din Rusia speră că lumea îşi va abandona propriile valori, speriaţi de un alt anunţ rusesc de anexare, se înşală. Fiecare pas ulterior de escaladare a ocupantului nu face decât să confirme faptul că lumea trebuie să acţioneze şi mai dur", a avertizat Zelenski. 

În ceea ce priveşte situaţia de pe front, "totul este clar pentru noi. Prin urmare, repet... Pentru cei care înţeleg doar rusă. Dacă vrei să trăieşti, fugi. Dacă vrei să trăieşti, predă-te. Dacă vrei să trăieşti, luptă pe străzile tale pentru libertatea ta. Totul ti-a fost luat oricum. Sau poate cineva dintre voi are platforme petroliere? Palate? Podgorii? Poate iahturi? Sau vreo bancă? Pentru ce lupţi? Singurul lucru pe care îl ai sunt împrumuturi, ceva de mâncare seara şi acum e mobilizare. Luptă pentru ceea ce este al tău! Stai departe de pământul nostru, sufletul şi cultura noastră", a îndemnat preşedintele ucrainean. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰