Video Război în Ucraina, ziua 1.000. Bilanţul pierderilor după un asediu de aproape trei ani. Care este realitatea pe front

Război în Ucraina. Ucraina marchează marţi 1.000 de zile de la invazia la scară largă a Rusiei, cu trupe obosite luptând pe numeroase fronturi, Kievul asediat de atacuri frecvente cu drone şi rachete, în timp ce oficialii se pregătesc pentru revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie, relatează Reuters, citat de news.ro.

Cum arată Ucraina după 1.000 de zile de război

Mii de cetăţeni ucraineni au murit, peste 6 milioane trăiesc ca refugiaţi în străinătate, iar populaţia a scăzut cu un sfert de când liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a ordonat la 24 februarie 2022 invazia terestră, maritimă şi aeriană ce a declanşat cel mai mare conflict din Europa de la al Doilea Război Mondial.

Vezi și

Pierderile militare au fost catastrofale, deşi acestea rămân secrete bine păzite. Estimările publice occidentale bazate pe rapoartele serviciilor de informaţii variază foarte mult, dar majoritatea spun că sute de mii de persoane au fost ucise sau rănite de fiecare parte.

Tragedia a afectat familiile din fiecare colţ al Ucrainei, unde funeraliile militare sunt deja o obişnuinţă în marile oraşe ca şi în satele îndepărtate, iar oamenii sunt epuizaţi de nopţile nedormite petrecute în sunetul sirenelor de raid aerian şi în angoasă.

SUA au anunţat că va permite Ucrainei să lovească Rusia cu rachete cu rază lungă

Acum, revenirea lui Trump la Casa Albă, care a promis să pună capăt rapid luptelor - fără a spune cum - pune sub semnul întrebării viitorul ajutorului militar american şi al frontului occidental unit împotriva lui Putin şi ridică perspectiva unor discuţii pentru a pune capăt războiului.

Decizia lui Joe Biden de a permite Ucrainei să lovească în interiorul Rusiei cu rachete americane a divizat Europa în două.

Ungaria şi Slovacia au condamnat cu fermitate hotărârea luată de liderul de la Casa Albă. Mai ales în contextul în care ambele ţări depind în mare parte de gazul rusesc.

"Aceasta este o escaladare a tensiunilor fără precedent. Este o decizie care zădărniceşte orice speranţă de a începe orice negocieri de pace şi de a pune capăt uciderii reciproce a slavilor în Ucraina", a declarat Robert Fico, premierul Slovaciei.

Şi Germania pare reţinută, mai ales că vinerea trecută cancelarul Olaf Scholz a vorbit la telefon cu Vladimir Putin. Oficialii de la Berlin îşi menţin poziţia şi spun că nu vor călca pe urmele lui Joe Biden.

Primele atacuri ar putea fi lansate în următoarele zile

Decizia lui Joe Biden vine cu 64 de zile înainte de încheierea mandatului de preşedinte şi după luni întregi de insistenţe ale preşedintelui Zelenski.

"Este un semnal pe care administraţia Biden îl trimite Coreei de Nord şi Rusiei, că decizia de a aduce unităţi nord-coreene a fost o încălcare a liniilor roşii stabilite de administraţia Biden", a declarat Glib Voloskyi, analist la CBA Initiatives Center.

Primele atacuri ar putea avea loc în următoarele zile. Ucrainenii au la dispoziţie celebrele rachete balistice ATACMS. Au o rază de acţiune de 300 de kilometri şi pot transporta peste 200 de kg de încărcătură explozivă. 

Trupele lui Zelenski ar putea primi permisiunea şi pentru rachetele Storm Shadow, furnizate de Marea Britanie, şi varianta lor franţuzească, Scalp. De acum înainte, Kievul ar putea lovi aerodromurile de la Kursk şi Voronej, de exemplu. 

Răspunsul Moscovei

Șeful Dumei de Stat de la Moscova a ameninţat că Rusia ar putea folosi noi sisteme de armament în Ucraina dacă armata lui Zelenski va lovi teritoriul rus cu rachete americane. În urmă cu două luni, Vladimir Putin avertiza că o astfel de permisiune ar duce la o confruntare directă între ţara sa şi NATO. 

"Dacă se ia această decizie, aceasta nu va însemna altceva decât participarea directă a țărilor NATO, a Statelor Unite, a țărilor europene la războiul din Ucraina. Aceasta ar însemna că țările NATO, Statele Unite și țările europene sunt în război cu Rusia", a spus Vladimir Putin, preşedintele Rusiei.

Iar printre primele ţinte NATO pe care Rusia le-ar putea viza ar fi cele apropiate frontierelor sale, adică aeroporturile unde sunt staționate avioanele F-16, centrele logistice și depozitele acestor rachete din România, Polonia și Bulgaria. Inclusiv Baza de la Deveselu este demult pe lista neagră a ruşilor. 

România, printre ţintele Rusiei

La întâlnirea cu şeful Alianţei Nord Atlantice, Marcel Ciolacu a cerut garanţii suplimentare pentru România.

"Un astfel de demers este indispensabil pentru o descurajare credibilă a amenințărilor ruseşti", a declarat Marcel Ciolacu, premierul României.

"Aliaţii lucrează împreună să ţină spaţiul aerian al României sigur. Incursiunile repetate cu drone şi rachete ruse în spaţiul aerian al NATO sunt nechibzuite, periculoase şi de neacceptat. NATO a întărit deja apărarea antiaeriană pe flancul estic", a spus Mark Rutte, secretarul-general al NATO.

Decizia luată de Joe Biden este vazută altfel prin ochii unor analişti politici.

"Oamenii se tem că acest lucru va duce la război nuclear. Nu cred că se va întâmpla. Cred că Kremlinul nu îşi va dori asta", spune Patrick Bury, profesor în securitate, specializat în război și contraterorism la Universitatea din Bath.

Chiar şi aşa, Suedia şi Finlanda îşi pregătesc deja populaţiile pentru un eventual război. Finlanda, care împarte cu Rusia o graniţă de 1.340 de kilometri, a lansat un site cu sfaturi şi măsuri pe care populaţia să le ia, iar Suedia a început să împartă populaţiei broşuri. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰