Video Avertismentul Rusiei, după ce SUA au anunţat că vor permite Ucrainei să folosească rachete cu rază lungă: primele ţinte NATO vor fi obiective din România

Război în Ucraina. Decizia lui Joe Biden vine cu 64 de zile înainte de încheierea mandatului de preşedinte şi după luni întregi de rugăminţi ale preşedintelui Zelenski. Oficial, este răspunsul Washingtonului la faptul că Rusia foloseşte trupe nord-coreene pe frontul din Ucraina. Neoficial, aliaţii occidentali încearcă să ajute Ucraina, înainte ca Donald Trump să revină la Casa Albă şi să intre la eventuale negocieri cu Rusia de pe o poziţie mai puternică. "Se vorbeşte mult în presă despre faptul că am primit permisiunea unor anumite acţiuni. Dar loviturile aeriene nu se efectuează prin cuvinte. Lucrurile astea nu se anunţă. Rachetele vor vorbi de de la sine", a declarat Volodimir Zelenski, preşedintele Ucrainei.

Primele atacuri ar putea avea loc în următoarele zile

Primele atacuri ar putea avea loc în următoarele zile. Ucrainenii au la dispoziţie celebrele rachete  balistice ATACMS. Au o rază de acţiune de 300 de kilometri şi pot transporta peste 200 de kg de încărcătură explozivă. Trupele lui Zelenski ar putea primi permisiunea şi pentru rachetele Storm Shadow, furnizate de Marea Britanie, şi varianta lor franţuzească, Scalp. De acum înainte, Kievul ar putea lovi aerodromurile de la Kursk şi Voronej, de exemplu. În urmă cu două luni, Vladimir Putin avertiza că o astfel de permisiune ar duce la o confruntare directă între ţara sa şi NATO.

Vezi și

"Dacă se ia această decizie, aceasta nu va însemna altceva decât participarea directă a țărilor NATO, a Statelor Unite, a țărilor europene la războiul din Ucraina. Aceasta ar însemna că țările NATO, Statele Unite și țările europene sunt în război cu Rusia", a declarat Vladimir Putin, preşedintele Rusiei. Iar printre primele ţinte NATO pe care Rusia le-ar putea viza ar fi cele apropiate frontierelor sale, adică aeroporturile unde sunt staționate avioanele F-16, centrele logistice și depozitele acestor rachete din România, Polonia și Bulgaria. Inclusiv Baza de la Deveselu este demult pe lista neagră a ruşilor.

La întâlnirea cu şeful Alianţei Nord Atlantice, Marcel Ciolacu a cerut garanţii suplimentare pentru România. "Un astfel de demers este indispensabil pentru o descurajare credibilă a amenințărilor rusești", a declarat Marcel Ciolacu, premierul României. "Aliaţii lucrează împreună să ţină spaţiul aerian al României sigur. Incursiunile repetate cu drone şi rachete ruse în spaţiul aerian al NATO sunt nechibzuite, periculoase şi de neacceptat. NATO a întărit deja apărarea antiaeriană pe flancul estic", a declarat Mark Rutte, secretarul-general al NATO. Decizia lui Biden a provocat un nou atac sângeros.

Cel puţin 10 oameni au murit şi peste 40 au fost răniţi la Odesa, după ce o rachetă rusească a fost doborâtă de apărarea antiaeriană. Suedia şi Finlanda îşi pregătesc deja populaţiile pentru un eventual război. Finlanda, care împarte cu Rusia o graniţă de 1.340 de kilometri, a lansat un site cu sfaturi şi măsuri pe care populaţia să le ia, iar Suedia a început să împartă populaţiei broşuri.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰