Victor Ponta a povestit cum a inundat sate românești în 2014 pentru a salva Belgradul: "Mi-au dat cetățenia sârbă"
Candidatul independent la alegerile prezidențiale, Victor Ponta, a declarat miercuri, într-un podcast, că a primit cetățenia sârbă ca gest onorific, după ce în calitate de premier, a ordonat în 2014 autorităților române să "deschidă valea de la Porțile de Fier", permițând astfel inundarea unor sate din România pentru a preveni inundațiile în capitala Serbiei, Belgrad.

Candidatul independent la alegerile prezidenţiale Victor Ponta, care are sloganul de campanie "România pe primul loc", a povestit miercuri, într-un podcast, că a primit cetăţenia sârbă, după ce, în 2014, în timpul inundaţiilor, în calitate de premier, a dat ordin "peste structurile româneşti să deschidă valea de la Porţile de Fier şi-n felul ăsta nu s-a inundat Belgradul". "S-a inundat doar o suburbie, dar dacă nu deschideam Porţile de Fier, se inunda Belgradul", a spus Ponta.
El a precizat că s-a refuzat iniţial deschiderea Porţilor de Fier "pentru că se inunda partea românească". Ulterior, a fost inundată partea românească, dar oamenii au fost mutaţi şi s-au dat repede despăgubiri. "Şi s-a inundat. Dar am vorbit cu ISU, am mutat oamenii, am dat despăgubiri repede. N-aţi aflat nimic voi, presa. Au fost sate, în aval", a mai spus Ponta.
El a povestit că, ulterior, printr-o decizie a Parlamentului de la Belgrad, a primit cetăţenia sârbă, subliniind că este vorba despre "o cetăţenie onorifică" şi că, între timp, a depus cerere pentru renunţarea la aceasta. "Mi-au dat-o pentru că i-am ajutat cu o chestie extraordinară, pe care o să o scriu în cartea mea de memorii". După validarea candidaturii la alegerile prezidenţiale, Victor Ponta a anunţat, într-o postare pe Facebook, că va renunţa la cetăţenia sârbă primită în 2018.
Ponta: România, ca un bun vecin, a ajutat țările aflate în pericol
- Cât au cheltuit Nicuşor Dan, Victor Ponta şi Crin Antonescu pentru campania online. Primarul Capitalei conduce...
- Ponta, interviu pentru Reuters: Voi opri exporturile de cereale ucrainene prin România, sprijin tranzitul de arme...
- Autorităţile au învăţat lecţia "Georgescu". Măsurile luate pentru a evita influenţarea alegătorilor în...
- Un primar PSD din judeţul Iaşi a fost exclus din partid, după ce a anunțat că-l susține pe Victor Ponta la...
- Nicuşor Dan, despre retragerea din cursa electorală: Da, dacă sondajele confirmă că e posibilă finala...
- Propunerea lui Nicuşor Dan ca să evite o finală Simion - Ponta. Antonescu şi Lasconi au respins oferta
Fostul premier Victor Ponta a postat joi pe Facebook următoarele precizări: "Sunt pregătit pentru toate atacurile murdare și disperate ale Rețelei "Soros" și ale corupților care se tem de mine. Nimic și nimeni nu mă poate intimida sau opri din drumul meu acum. Nu voi organiza "înjunghieri" pe la spate, ca la USR, și nici nu mă voi ascunde de dezbateri în spatele fustelor unei jurnaliste dominate de propriile frustrări freudiene!
Voi continua să le prezint românilor proiectele serioase prin care să ieșim din criza actuală, să le redăm demnitatea și siguranța pentru viitor! Românii trebuie să știe că, în 2014, au avut loc cele mai mari inundații din ultimii 120 de ani din Europa, care au produs victime și distrugeri uriașe! În România, din fericire, am luat - alături de specialiști - măsurile necesare, iar viața niciunui român nu a fost în pericol. Pagubele materiale minime au fost imediat reparate, iar despăgubirile au fost acordate.
În același timp, România, ca un bun vecin, a ajutat țările aflate în pericol. Un lider ia decizii rapide și corecte - și asta am făcut! Cei care acum mă acuză cu ură oarbă lucrau, în 2014, alături de mine în Guvern! Împreună am protejat românii și am ajutat vecinii! Și așa trebuie să facem și în continuare!"
Reacţia lui Ciolacu: Nu aş fi procedat ca Ponta în 2014
Premierul Marcel Ciolacu a declarat joi că nu ar fi procedat ca Victor Ponta. "Să vă răspund eu pentru ce a primit domnul Victor Ponta cetăţenie sârbă? Îmi cer scuze, vă ascult, nu ştiu. (...) A fost o decizie guvernamentală luată de prim-ministrul Victor Ponta. Eşti prim-ministru, iei decizii, câteodată mai greu de explicat. Din punctul meu de vedere, nu aş fi luat această decizie", a răspuns Marcel Ciolacu.
Inundaţiile care au afectat România în 2014
România s-a confruntat în anul 2014 cu inundaţii grave, zeci de judeţe din ţară având de suferit în urma precipitaţiilor abundente, care au dus la creşterea debitelor râurilor şi pâraielor şi la alunecări de teren. Sute de oameni au fost nevoiţi să-şi părăsească locuinţele. Apa a luat şi vieţi omeneşti şi a produs pagube estimate la milioane de euro.
Primele inundaţii care au afectat mai multe judeţe ale ţării au fost înregistrate încă din luna martie a acestui an, cele mai afectate fiind Olt şi Dolj, peste 50 de persoane fiind evacuate, iar zeci de case şi curţi au fost inundate ca urmare a precipitaţiilor şi creşterilor de debite ale râurilor şi pâraielor din aceste zone, potrivit Agerpres.
În data de 4 martie, drumul judeţean 641 Mischii - Caracal a fost inundat în zona comunei Pieleşti, sat Pârşani, zona de sub traversarea podului de cale ferată, de apele revărsate ale pârâului Teslui, motiv pentru care autorităţile au decis închiderea acestui drum şi devierea circulaţiei pe o rută ocolitoare situată aval 500 metri.
Două zile mai târziu, în data de 6 martie, pârâul Dorofei care traversează comuna Movileni din judeţul Olt a ieşit din matcă şi a inundat zece locuinţe şi aproximativ 100 de gospodării, potrivit primarului localităţii, Sorin Toma. Situaţia s-a înrăutăţit câteva ore mai târziu, când aproximativ 270 de gospodării din şase localităţi din judeţul Olt au fost afectate de inundaţii, în Movileni şi Şerbăneşti, apa intrând şi în 30 de case. Un număr de 30 de persoane ale căror gospodării sau locuinţe au fost inundate, au plecat din case la rude, de teama apelor revărsate ale pârâului Dorofei.
În 7 martie, digul râului Teslui din comuna doljeană Drăgoteşti a fost rupt de ape în mai multe locuri, iar zeci de gospodării şi locuinţe au fost inundate, iar în 8 martie, o casă din comuna Găvăneşti din judeţul Olt a fost avariată din cauza inundaţiilor produse de revărsarea pârâului Gemărtălui, cele opt persoane care locuiau acolo fiind evacuate de autorităţile locale şi cazate la un localnic.
Tot în luna martie, trei localităţi vâlcene au fost afectate în urma ploilor, înregistrându-se alunecări de teren, dar şi inundaţii în zeci de gospodării. Situaţia s-a înrăutăţit pe parcursul lunii aprilie, când au fost afectate de inundaţii judeţele Olt, Vâlcea, Argeş, Prahova, Gorj şi Teleorman. Apele au luat cu ele şi vieţi omeneşti, patru persoane date dispărute fiind găsite decedate.
În judeţul Olt, urgia s-a dezlănţuit cu trei zile înainte de Paşti, când apele revărsate ale pârâului Iminog au inundat 130 de gospodării şi 140 de hectare de terenuri agricole din comuna Schitu, în zonă intervenind pompierii de la ISU Olt. Cu o zi înainte de Înviere, echipe de pompieri şi jandarmi au intervenit în mai multe localităţi din judeţul Olt pentru evacuarea apei din casele şi gospodăriile inundate în urma ploilor abundente, cele mai multe gospodării afectate fiind în localităţile Şerbăneşti şi Movileni.
Tot în 19 aprilie, autorităţile locale şi pompierii au evacuat cinci copii din comuna olteană Movileni, care locuiau în case inundate, minorii fiind duşi la rude din localitate ale căror case nu au fost afectate de inundaţii. În judeţul Vâlcea, mai mulţi localnici şi-au petrecut noaptea de Înviere alături de echipele ISU, ajutând la scoaterea apei din gospodării, iar în ziua de Paşti, zeci de anexe gospodăreşti şi sute de hectare de terenuri agricole din judeţul Argeş au fost afectate de inundaţii.
Apele revărsate au inundat 48 de anexe gospodăreşti din mai multe localităţi, precum şi 429 de hectare de păşuni şi terenuri arabile. De asemenea, a fost afectat un podeţ din comuna Ştefan cel Mare, iar un punct de transformare din comuna Miceşti a cedat, fiind întreruptă furnizarea curentului electric în 300 de gospodării.
A doua zi de Paşti, un copil în vârstă de 13 ani a dispărut din localitatea argeşeană Miroşi, echipele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă efectuând căutări în apele râului Teleorman, mai multe sectoare ale râului fiind sub Cod roşu de inundaţii. Tot în aceeaşi zi, pompierii au găsit cadavrul unui bărbat care căzuse în apele pârâului Bucovel din localitatea Bucov.
Un număr de 13 localităţi prahovene au fost afectate în aprilie de inundaţii, echipajele de pompieri intervenind cu motopompe pentru evacuarea apei din 16 gospodării, din opt locuinţe, opt beciuri şi dintr-o anexă gospodărească. Ministrul Afacerilor Interne de atunci, Gabriel Oprea, a declarat în 21 aprilie că efectivele de poliţişti şi jandarmi care au acţionat la inundaţii şi-au făcut datoria. Acesta a adăugat că în urma căutărilor efectuate, cele două persoane, din Olt şi Prahova, dispărute "din păcate au fost găsite decedate".
În 22 aprilie, pompierii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Prahova au acţionat în comuna Ariceştii Rahtivani, pentru recuperarea de pe o insuliţă a trei persoane care au fost surprinse de apele umflate ale râului Prahova, iar două zile mai târziu, apa în mai multe gospodării din cartierul Căzăneşti din Râmnicu Vâlcea a depăşit un metru, la faţa locului intervenind angajaţii ISU. Şi judeţul Gorj a fost afectat de inundaţiile din luna aprilie, pompierii intervenind pe 24 aprilie pentru evacuarea apei din mai multe gospodării din comuna Dăneşti şi oraşul Turceni.
Ca urmare a ploilor abundente din aprilie, un număr de 18 localităţi ale judeţului Prahova s-au confruntat cu alunecări de teren, în două localităţi în care se află peste 300 de gospodării accesul făcându-se doar pietonal, iar o comună fiind alimentată cu apă din cisterne ale ISU Prahova.
Şi în judeţul Vâlcea, în data de 24 aprilie, peste 50 de gospodării au fost afectate de inundaţii, calea ferată Râmnicu Vâlcea-Sibiu a fost închisă şi mai multe drumuri judeţene au fost blocate în urma alunecărilor de teren. Nici luna mai nu a fost mai blândă în ceea ce priveşte inundaţiile, precipitaţiile abundente afectând judeţele Mehedinţi, Gorj, Dolj, Dâmboviţa, Argeş şi Vâlcea.
În judeţul Mehedinţi, sute de gospodării au avut de suferit. Astfel, pe 4 mai, peste 70 de gospodării au fost afectate de inundaţii ca urmare a unor revărsări de râuri şi a viiturilor formate pe versanţi. Numai în comuna Bălăciţa, sat Gvardeniţa au fost inundate de apele râului Deznăţui 50 de gospodării, locuitorii din acestea fiind evacuaţi la sediul primăriei sau pe la rude. De asemenea, două artere de circulaţie rutieră din judeţul Mehedinţi au fost afectate, făcând imposibil traficul către localităţile din sudul judeţului. Şi circulaţia trenurilor a fost afectată de inundaţii, aceasta fiind întreruptă între Drobeta Turnu Severin şi Craiova.
În judeţul Dolj, peste 80 de gospodării şi case din cinci sate, străzi din Craiova şi trei drumuri judeţene au fost inundate în urma ploilor abundente şi a scurgerilor de apă de pe versanţi la începutul lunii mai, iar în Gorj, potrivit unui bilanţ ISU din 4 mai, 43 de grădini, 9 anexe gospodăreşti, un beci şi 140 de hectare de teren arabil au fost inundate.
În data de 5 mai, aproape 70 de locuinţe au fost inundate în mai multe localităţi din judeţul Argeş, apele revărsate afectând mai multe poduri şi sectoare de drum. Cea mai gravă situaţie s-a înregistrat în comuna Miceşti, sat Păuleasca, unde autorităţile au dispus şi evacuarea unor localnici.
Inundaţiile au lovit în 7 mai şi judeţul Dâmboviţa, mai multe gospodării fiind inundate, un pod din Odobeşti a fost închis circulaţiei, s-au produs alunecări de teren, iar mai multe drumuri judeţene şi comunale au fost afectate de inundaţii în nouă localităţi. În judeţul Vâlcea, calea Ferată Băbeni - Berbeşti a fost închisă şi mai multe sate au rămas izolate în urma precipitaţiilor căzute abundent, iar în municipiul Râmnicu-Vâlcea, zeci de gospodării au fost inundate în majoritatea cartierelor.
În data de 15 mai, echipajele ISU Olt şi serviciile voluntare locale au intervenit în 33 de localităţi din judeţ pentru evacuarea apei din locuinţe şi gospodăriile inundate, pentru salvarea unor persoane şi bunuri din calea apelor, iar în judeţul Gorj, mai multe comune, aproape 190 de hectare de teren agricol, 1,3 kilometri de drum comunal, două poduri şi un podeţ au fost afectate de inundaţiile produse de precipitaţiile din judeţul Gorj.
În judeţul Neamţ, 11 case şi 27 de curţi au fost afectate, iar în judeţul Suceava, un număr de 12 localităţi au fost afectate din cauza ploilor abundente şi a scurgerilor de pe versanţi. De asemenea, zeci de gospodării din mai multe localităţi ale judeţului Argeş au fost inundate, fiind afectat inclusiv municipiul Curtea de Argeş.
În judeţul Brăila, reprezentanţii primăriei municipiului au evacuat la mijlocul lunii mai 100 de persoane care locuiau într-un bloc social din port, din cauza debitului crescut al Dunării, iar în judeţul Bistriţa numărul gospodăriilor afectate de inundaţii în comuna Bistriţa Bârgăului s-a ridicat la 40, apa ajungând în curţi, subsoluri şi anexe gospodăreşti.
Luna iulie a adus cele mai multe probleme în anul 2014 în ceea ce priveşte inundaţiile. Din cauza polilor abundente şi a creşterii debitelor râurilor şi pâraielor, mii de gospodării şi case au fost afectate. Astfel, în 9 iulie, peste 650 de gospodării din comuna Vânători-Neamţ, din care 20 de case, au fost inundate în urma viiturilor formate ca urmare a ploilor torenţiale. De asemenea, zeci de hectare de teren agricol au fost inundate, mai multe poduri şi podeţe din localitate au fost distruse, iar 12 persoane care s-au refugiat în podurile locuinţelor au fost salvate de pompierii dislocaţi în zonă.
În judeţul Argeş, în data de 11 iulie, câteva sute de persoane au fost afectate de inundaţiile produse în comuna Valea Danului. Conform unui raport întocmit de Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă Valea Danului, în urma precipitaţiilor abundente şi a revărsării unui pârâu au fost sinistrate 300 de persoane, dintre care 250 în satul Băniceşti şi 50 în zona Herişani.
La mijlocul lunii iulie, peste 60 de locuinţe şi 59 de anexe gospodăreşti au fost afectate de fenomenele meteo înregistrate în judeţul Botoşani. Alături de locuinţe şi anexe gospodăreşti au fost afectate trei instituţii, 20 de tronsoane de drum judeţean, pe o lungime de 150,9 kilometri, 59 de tronsoane de drumuri comunale, pe o lungime de 121,1 kilometri, trei poduri, 40 de podeţe, precum şi 13 străzi.
De asemenea, peste 30 de locuinţe şi mai multe societăţi comerciale au fost inundate în municipiul Râmnicu Vâlcea, în urma unei ploi torenţiale. În data de 28 iulie, în judeţul Gorj, un municipiu cu un cartier aparţinător, un oraş cu un sat aparţinător, 4 comune cu 8 sate componente, 8 case inundate, 55 anexe gospodăreşti inundate (din care 3 curţi şi 2 beciuri), un pod şi 7 podeţe, 12,99 km de drum comunal şi 5 km de drum forestier au fost afectate de ploile abundente, iar în judeţul Dolj, peste 200 de gospodării şi locuinţe din mai multe localităţi au fost inundate.
Premierul de atunci Ponta şi vicepremierul Liviu Dragnea s-au deplasat în acea perioadă în judeţul Dolj pentru a vedea zonele afectate de precipitaţiile abundente din ultima perioadă.
Şi în judeţul Prahova, mai multe locuinţe inundate, câteva autoturisme surprinse de viitură şi avariate, poduri şi podeţe afectate sau distruse, sute de consumatori nealimentaţi cu energie electrică au fost urmările unei ploi torenţiale şi vijelii. În judeţul Gorj, zeci de persoane din oraşul Novaci au fost evacuate din cauza inundaţiilor, după ce râul Gilort a ieşit din matcă din cauza precipitaţiilor abundente căzute în ultima perioadă. La faţa locului a intervenit şi Serviciul de Salvamont Gorj. Câteva ore mai târziu, un elicopter al Ministerului Afacerilor Interne a ajuns în zona Novaci.
În judeţul Vâlcea, traficul rutier pe drumul naţional DN 7A către staţiunea Voineasa a fost blocat total în 29 iulie, în urma aluviunilor căzute pe şosea în zona localităţii Mălaia. Reprezentanţii MAI au trimis, în data de 29 iulie, trei elicoptere către gospodăriile inundate din localităţile Novaci, Văideeni şi Brezoi.
În judeţul Vâlcea, râurile Cerna, Luncavăţ şi Bistriţa au produs viituri, au ieşit din matcă şi au inundat zeci de gospodării riverane în localităţile Vaideeni, Lăpuşata, Frânceşti şi oraşul Băbeni. Mai multe echipe de la ISU, din Comandamentele Locale de Urgenţă au lucrat pentru evacuarea oamenilor, animalelor şi altor bunuri în zonele unde râurile au ieşit din matcă şi, cum este cazul Luncavăţului, şi-au schimbat cursul. Un număr de 700 de oameni au rămas izolaţi după ce râul şi-a schimbat cursul.
Două elicoptere au evacuat 50 de oameni izolaţi pe o insulă creată în mijlocul râului. De altfel, potrivit ISU, tot judeţul Vâlcea a fost grav afectat de inundaţii şi viituri, mai multe drumuri naţionale au fost închise, drumuri judeţene distruse, poduri şi podeţe luate de apă.
În judeţul Olt, un cioban din comuna Făgeţelu care supraveghea o turmă de oi pe o pajişte din comună, inundată în urma unei viituri pe pârâul Ciorâca, a fost dat dispărut, fiind luată în calcul şi posibilitatea ca bărbatul să fi fost surprins de o viitură şi să nu se fi putut salva.
Potrivit unui comunicat al MAI din 29 iulie, peste 1.600 de angajaţi - pompieri, poliţişti, jandarmi - au intervenit cu peste 400 de mijloace tehnice pentru salvarea persoanelor afectate de inundaţiile din judeţele Alba, Argeş, Caraş Severin, Dâmboviţa, Dolj, Gorj, Olt, Prahova, Teleorman şi Vâlcea. Prezent la Craiova în 29 iulie, Gabriel Oprea, a declarat că în urma viitorilor au fost înregistrate două victime, una fiind în judeţul Argeş.
La rândul său, ministrul Apărării de atunci, Mircea Duşa, a spus că armata va interveni în toate judeţele unde i se va solicita sprijinul şi că Guvernul va aloca la următoarea şedinţă bani pentru zonele afectate de inundaţii. În judeţul Olt, pompierii au intervenit pentru evacuarea a zeci de persoane din locuinţele inundate din comunele Coloneşti, Jitaru şi Scorniceşti.
În judeţul Gorj, două echipe din cadrul Serviciului de Salvamont Gorj au intervenit pentru evacuarea a 14 persoane din zona Setea Mică din Rânca şi a unei persoane din Valea Gilortului, iar Ponta a revenit în judeţ, pentru evaluarea pagubelor, el fiind prezent în mai multe comune afectate.
Tot în Gorj, patru oameni au fost în pericol de a-şi pierde viaţa după ce au fost surprinşi de o viitură de pe râul Gilort în apropierea oraşului gorjean Novaci, ei reuşind în ultimul moment să se agaţe de crengile unor arbori. Salvamontiştii gorjeni au fost solicitaţi să intervină la faţa locului pentru salvarea sinistraţilor, misiunea de salvare soldându-se fără victime. În data de 30 iulie, Ponta şi Liviu Dragnea au participat la şedinţa comandamentului pentru situaţii de urgenţă care s-a întrunit în localitatea gorjeană Novaci.
Preşedintele Consiliului Judeţean Gorj de atunci, Ion Călinoiu, informa că drumul Albeni - Câmpu Mare - Prigoria a fost închis ca urmare a distrugerii în totalitate a unui pod din Albeni care trebuie reconstruit. O situaţie gravă a fost şi în comuna Polovragi, unde peste 160 de gospodării au fost afectate de inundaţii.
În judeţul Olt, peste 100 de persoane au fost evacuate din locuinţe în localităţile Icoana, Corbu şi Potcoava, unde râul Vedea a ieşit din matcă şi a inundat sute de gospodării, iar în judeţul Dâmboviţa, pompierii au intervenit la salvarea a două persoane aflate în maşini surprinse de viitură şi la salvarea uneia care a fost surprinsă de ape, ce se urcase într-un copac.
Ponta le-a solicitat, în data de 30 iulie, autorităţilor din Gorj, să repare cât mai repede digul de pe râul Gilort în zona oraşului Novaci, care a fost distrus de o viitură puternică, inundând peste 100 de gospodării din zonă, motiv pentru care zeci de localnici au fost evacuaţi. Ponta a inspectat atunci localităţile afectate de inundaţii în judeţul Gorj şi a declarat că în şedinţa de guvern vor fi alocate sumele de bani necesare pentru activităţile de protecţie împotriva inundaţiilor în judeţele Vâlcea, Gorj şi Olt.
Guvernul a alocat atunci fonduri în valoare de 12 milioane lei pentru reparaţii de urgenţă în localităţile afectate de inundaţii. Două persoane date dispărute după inundaţiile din judeţul Vâlcea au fost găsite decedate, iar 121 de localităţi din 12 judeţe au fost afectate de revărsările de ape, a declarat Oprea în data de 31 iulie la Comandamentul pentru situaţii de urgenţă de la Palatul Victoria.
"Cele două persoane date dispărute din localităţile Stoeneşti şi Stroieşti din judeţul Vâlcea au fost găsite, din păcate, decedate pe cursurile râurilor Govora, respectiv Cerna. La această oră sunt afectate de inundaţii 121 de localităţi din 12 judeţe: Argeş, Caraş-Severin, Dâmboviţa, Gorj, Dolj, Giurgiu, Olt, Mehedinţi, Suceava, Timiş, Teleorman şi Vâlcea iar 464 de locuinţe din şase judeţe sunt inundate, cele mai multe în judeţele Olt - 170 şi Timiş - 241. De asemenea, au fost evacuate 711 persoane din trei judeţe - Gorj, Timiş şi Vâlcea - iar patru drumuri naţionale, 22 de drumuri judeţene şi 44 de drumuri comunale sunt afectate", preciza atunci ministrul Afacerilor Interne.
În luna septembrie, fenomenele meteorologice au provocat inundarea a 43 de case şi a 849 de anexe gospodăreşti, curţi şi grădini. Conform unui comunicat al IGSU, ploile au afectat 17 localităţi din judeţele Argeş, Caraş-Severin, Dolj, Giurgiu, Mehedinţi, Prahova şi Teleorman. De asemenea, au fost afectate şapte drumuri, precum şi nouă poduri şi podeţe.
Înapoi la HomepagePuteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰