Antena

Cum se alege noul Papă: procesul conclavului și posibilitatea participării României

După decesul Papei Francisc, Biserica Catolică se pregătește pentru alegerea unui nou Suveran Pontif. Acest proces, cunoscut sub numele de conclav, este unul dintre cele mai vechi și secrete proceduri electorale din lume. Contrar credinţei populare, cardinalii nu sunt singurele persoane care pot fi alese Papă de către conclav. În teorie, nici măcar nu trebuie să fii preot, scrie Le Figaro.

de Redactia Observator

la 23.04.2025 , 00:31

Cum se alege noul Papă: procesul conclavului și posibilitatea participării României - Profimedia

EXCLUSIV. Ministrul Energiei anunţă când scad facturile. "România va fi o putere în sectorul energetic regional"

După moartea Papei Francisc, lumea catolică se pregătește pentru una dintre cele mai solemne și secrete proceduri din Biserica Romano-Catolică – alegerea noului Suveran Pontif. Zeci de cardinali se vor aduna în conclav, în Capela Sixtină din Vatican, pentru a decide cine va conduce Biserica în următorii ani. Deși România are un cardinal, el nu va vota. Iată de ce și cum se desfășoară alegerea celui mai influent lider religios al lumii catolice.

Ce este conclavul

Conclavul este adunarea cardinalilor eligibili pentru a alege un nou Papă. Termenul provine din latină, "cum clave", care înseamnă "cu cheia", reflectând izolarea strictă a cardinalilor în timpul procesului de vot. Aceștia se întrunesc în Capela Sixtină din Vatican, unde sunt complet izolați de lumea exterioară până la alegerea noului Pontif.

Articolul continuă după reclamă

Cine poate vota şi care este procesul de vot

Pe acelaşi subiect

Doar cardinalii cu vârsta sub 80 de ani au drept de vot în conclav. În prezent, există 135 de astfel de cardinali eligibili. Aceștia provin din diverse regiuni ale lumii, reflectând diversitatea Bisericii Catolice, potrivit The Guardian.

Pentru a fi ales, un candidat trebuie să obțină o majoritate de două treimi din voturile exprimate. Votul este secret, iar după fiecare rundă, buletinele sunt arse. Fumul rezultat indică rezultatul: negru pentru voturi inconcludente și alb când un nou Papă a fost ales.

Participarea României în alegerea noului Papă

În ceea ce privește România, în prezent nu există niciun cardinal român cu drept de vot în conclav. Singurul cardinal român din istoria Bisericii Catolice, Lucian Mureșan, a depășit vârsta de 80 de ani și, conform regulilor, nu mai este eligibil pentru a participa la vot. Decizia este legată de regulile stricte stabilite de Biserica Catolică pentru păstrarea confidențialității, eficienței și neutralității votului.

Potrivit regulilor Bisericii Catolice, stabilite prin constituția apostolică Universi Dominici Gregis (adoptată de Papa Ioan Paul al II-lea și menținută de succesorii săi), doar cardinalii care nu au împlinit vârsta de 80 de ani până în ziua morții Papei au drept:

de a participa la conclav (adică să intre în Capela Sixtină pentru a vota)
și de a fi aleși papă (deși, teoretic, orice bărbat catolic botezat poate fi ales, în practică, toți papii din ultimele secole au fost cardinali cu drept de vot)

Lucian Mureșan are în prezent 93 de ani. Potrivit constituției apostolice "Universi Dominici Gregis", doar cardinalii sub 80 de ani au dreptul să participe la conclav, iar asta nu înseamnă doar să voteze, ci să fie fizic prezenți și izolați în timpul procesului de alegere a noului Papă.

Motivele acestei reguli:

Capacitatea de decizie – Se consideră că după 80 de ani, un cardinal nu mai are, în mod garantat, aceeași putere de analiză, luciditate sau energie pentru un proces complex și tensionat.
Confidențialitatea totală – Conclavul este o procedură secretă, cardinalii sunt închiși în Capela Sixtină fără acces la exterior. Participarea pasivă (doar ca prezență) ar încălca acest principiu.
Număr clar și limitat de votanți – Participanții sunt și votanți. Nu există „observatori”. Toți cei care intră în conclav sunt responsabili direct de alegerea Papei.

Deși, teoretic, orice bărbat catolic botezat poate fi ales Papă, în practică, de secole, doar cardinalii au fost aleși în această funcție. Aceasta se datorează atât tradiției, cât și complexității responsabilităților papale.