Video Românii privesc, ungurii investesc. Cum profită Budapesta de fiecare monument pe care l-a putut recupera în Transilvania

Bun venit la Salonta. Unul dintre cele 20 de oraşe de pe harta României unde etnicii maghiari nu sunt minoritate, ci majoritate. În centru se înalţă mândru Turnul Ciunt. Este clădirea cea mai veche din oraş. 

Julia Patocs, preşedinte societatea culturală: Așa arăta Turnul Ciunt, când era într-adevăr ciunt. Așa arăta cam în anii 1912-1915. Și așa acum 30 de ani. 

Aşa a arătat până în urmă cu 5 ani. Când, după decenii în care nu s-au găsit bani pentru renovare, ajutorul a venit de peste graniţă. Aproape jumătate de milion de euro. 

Vezi și

 Julia Patocs, preşedinte societatea culturală: Am primit de la Budapesta. Am primit într-un an de zile și am și terminat. 

Astăzi, turnul este casa unui simbol maghiar. Universul poetului Arany János, născut în Salonta, e reprodus aici până la cel mai mic detaliu.  

Julia Patocs, preşedinte societatea culturală: De exemplu, fotoliul în care a murit. Ultimele clipe le-a trăit în acest fotoliu. În 1882. 

În 2018, oficialii maghiari, în frunte cu fostul preşedinte, au deschis uşa noului muzeu, aflat lângă un alt monument uitat de autorităţile române. 

Alexandra Katalin Drăgan, membru de conducere: Echipa care a finanțat renovarea a venit la inaugurare. Și au observat atunci că Palatul Arany e în stare destul de rea și au decis să ne mai ajute, să ne sprijine și la renovarea palatului. 

Palatul Arany găzduieşte acum biblioteca oraşului, o sală de conferinţe şi camere de oaspeţi

Alex Prunean, reporter Observator: Odată cu reabilitarea palatului, a fost amenajată și grădina din spate, care este folosită atât ca terasă pentru cafeneaua muzeului, dar și ca loc pentru desfășurarea evenimentelor culturale în aer liber, cum ar fi proiecții de film sau chiar spectacole, pentru că asociația a primit și o scenă. 

E o politică extinsă a Ungariei, care cumpără clădiri de patrimoniu şi renovează sute de cetăţi şi biserici în zonele cu etnici maghiari. A făcut acest lucru şi în Croaţia, Slovenia şi Slovacia, dar cel mai mult în Transilvania, unde Guvernul de la Budapesta a alocat recent 152 de milioane de euro, bani europeni, pentru salvarea a 34 de conace şi castele. 

Rareș Bogdan, europarlamentar: Deci, statul ungar face acest lucru. Noi trebuie să fim conştienţi că o face ca o chestie programatică, nu trebuie să fim... să ne vindem iluzii că o fac doar pentru că au grijă de milionul de cetăţeni români, unii cu cetăţenie dublă care trăiesc pe teritoriul României.

Daniel David, rectorul Universităţii Babeş-Bolyai: Ne sperie investițiile americane? Dar nu avem o problemă etnică. Ne sperie investițiile germane? Nu, deși deja avem o componentă etnică germană în Transilvania. Ne sperie investițiile maghiare? Da, ne sperie, sau pe foarte mulți îi sperie. Pe de o parte este atitudinea țării vecine care de multe ori are un discurs provocator. Ne sperie faptul că nu știm cum să ne raportăm și nu ne raportăm corect la etnicii maghiari, că noi vrem să-i facem români în loc să-i facem cetățeni români dedicați țării. 

Biserici din Transilvania, pe lista de investiții magiare

Lopadea Nouă, Alba. E sărbătoare în comuna cu aproape 3.000 de locuitori, majoritatea maghiari. În prima vizită externă după învestire, Katalin Novak, noul preşedinte al Ungariei, participă la resfinţirea unei biserici reformate. Un monument pe care tot Guvernul de la Budapesta l-a reabilitat. Alte 262 de biserici din Transilvania sunt pe lista de investiţii maghiare. 9,3 milioane de euro pun ungurii la bătaie pentru parohiile din România. Multe sunt în patrimoniul UNESCO. 

Alex Prunean, reporter Observator: Prima orgă din această biserică a fost construită în anul 1700, dar a fost distrusă în al doilea război mondial de Armata Română. Până în anul 2018, enoriaşii s.au folosit de o orgă electronică, iar mai apoi a fost construită aceasta, care are în ea elemente din orga veche de 300 de ani. 

Allen Coliban, primarul oraşului Braşov: Sunt nişte investiţii de care beneficiază populaţia României, în toate etniile sale, sunt investiţii de care comunităţile locale au mare nevoie. 

Rareș Bogdan, europarlamentar: Dar întrebarea mea, a făcut statul român o politică similară în Bălţi, în Cahul, în Tighina, în Chişinău cu privire la investiţii? Vă spun eu. Nu. 

Mai grav e că România a ratat ocazii chiar în interiorul graniţelor

După ani de retrocedări controversate, continuăm să pierdem monumente. Un exemplu este cel mai mare castel baroc din Transilvania: Wesselenyi, din Jibou. 

Alex Prunean, reporter Observator: Întregul ansamblu are 1,3 ha şi doar castelul are peste 2.000 de mp. Până în urmă cu 10 ani aici a funcţionat clubul copiilor, dar mai apoi a fost pus lacătul şi nu a mai fost îngrijit de nimeni. 

Scos la vânzare de proprietari, castelul a ajuns în proprietatea unei firme din Ungaria. Statul român avea prioritate, însă oficialii s-au mişcat prea greu. De un an, statul încearcă să-l recupereze în justiţie. După nenumărate amânări, un nou termen e stabilit săptămâna viitoare. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰