Video Sutele de milioane de euro investite de Ungaria în Transilvania împart autorităţile în două. "Te uiţi cu îngrijorare ca stat"

În Dej, un oraş cu puţin peste 33 de mii de locuitori, doar 11% sunt etnici maghiari. Pentru copiii lor, Ungaria a construit de la zero o grădiniţă modernă.

Până în urmă cu doi ani, exista un teren pe care se afla o clădire veche, fără nicio utilitate şi care oricum nu ar mai fi rămas foarte mult în picioare. După o investiţie de 172 de milioane de forinţi sau aproximativ 500 de mii de euro, totul s-a transformat într-o grădiniţă pe două niveluri, cu săli de activităţi, locuri de luat masa, dormitoare, cabinet medical, dar şi un loc de joacă pentru copii. 40 de copii învaţă aici în limba maghiară. Sunt două grupe de grădiniţă şi o grupă de creşă.

Grădiniţe construite cu bani din Ungaria 

Vezi și

O investiţie importantă, într-o ţară cu un deficit mare de locuri în sistemul de educaţie timpurie. Numai în oraşul Cluj Napoca, de exemplu, 400 de copii nu au prins loc la creşă anul acesta. În Dej, orice părinte îşi poate înscrie copilul la grădiniţa construită cu bani din Ungaria. 

Anamaria Kovrig - viceprimar Dej: Dacă v-aţi uita la cei ce frecventează cursurile noastre aţi vedea că sunt copii de toate naţionalităţile. Ăsta nu e un criteriu de a exclude pe cineva, nici de la creşă, nici de la grădiniţă.

Statul maghiar şi-a propus să creeze în România locuri pentru 60.000 de copii, doar că, deocamdată, nu există grupe cu predare în limba română.

Anamaria Kovrig - viceprimar Dej: Să le oferim o şansă, să le oferim o ocazie de a studia, de a învăţa în limba maternă, în limba maghiară.

Grădiniţa e publică, deci gratuită, şi a fost donată statului român de Biserica Reformată, cea care a atras fondurile de la Budapesta şi care a pus la dispoziţie şi terenul.

Peste 70 de mii de euro a trimis Ungaria în 2019, pentru modernizarea unei grădiniţe 

Ungurii văd potenţial de investiţii oriunde. Şi la marginea oraşului Dej, pe locul unei vechi grădiniţe, cu toaleta în curte, e astăzi o clădire modernă, unde învaţă şi copii români, şi maghiari.

Eva Lenart, coordonator structură: La început, primăria locală a investit, dar cea mai mare investiţie a fost de la statul maghiar.

Peste 70 de mii de euro a trimis Ungaria în 2019, pentru modernizarea şi dotarea clădirii. Consiliul Judeţean i-a urmat exemplul şi a continuat investiţia.

Implicarea Ungariei în dezvoltarea Transilvaniei a devenit un fenomen în ultimii ani. De la sport şi agricultură, la educaţie şi cultură, guvernul de la Budapesta trimite în România sute de milioane de euro.

Rareş Bogdan, europarlamentar: Vedem un stat care acţionează cu o chestiune programatică pe termen lung, şi pe alocuri cu unii dintre lideri care nu se sfiesc să aibă atitudini revizioniste. Te uiţi cu îngrijorare ca stat, pentru că trebuie să ai grijă de siguranţa ta naţională şi de posibile jocuri ale unora. Dar în acelaşi timp nu poţi să-l acuzi că bagă bani în România. Aici, România, pe de o parte trebuie să înveţe şi să facă acelaşi lucru - investiţii în toate zonele României, nu trebuie abandonată nicio zonă.

Sorin Cîmpeanu, ministrul Educaţiei: Statul român trebuie să investească în educaţie şi că statul român investeşte în educaţie. Vă readuc aminte că doar prin PNRR, pornind de la un buget de un miliard de euro, avem 3,6 miliarde de euro. Deci avem foarte multe programe, investiţii în educaţie.

Statul român promite să construiască, până în 2026, 140 de creşe şi peste 1.100 de laboratoare digitale inteligente pentru elevi. Statul maghiar a construit în timp-record un întreg sistem de educaţie, de la grădiniţă până la universitate.

Facultatea de Ştiinţe şi Arte din Cluj, construită după model vestic

În studioul celei mai mari universităţi cu predare în limba maghiară, studenţii fac practică în cinematografie şi media. Întreaga clădire a Facultăţii de Ştiinţe şi Arte a fost construită după model vestic, la standarde performante.

prof. univ. dr. Tonk Márton, rector: A costat în jur de 5-6 milioande de euro. Finanţarea acestei clădiri a costat, cam 75%, din fonduri externe, fonduri provenite din Ungaria. 25% fondurile proprii ale universităţii.

300 de studenţi învaţă la Cluj. În total, 2.500 în toată ţara - pentru că Universitatea şi-a construit facultăţi şi în Târgu Mureş şi Miercurea Ciuc, plus un centru de studiu în Sfântul Gheorghe.

Pentru cei 30 de studenţi de la Ştiinţe Juridice a fost amenajat un spaţiu care imită perfect o sală de judecată reală. Pe lângă cursuri, au loc şi simulări ale unor procese, pentru ca studenţii să se familiarizeze cu atmosfera dintr-o judecătorie.

prof. univ. dr. Tonk Márton, rector: Din fonduri publice se pot realiza lucruri frumoase într-un timp foarte util, dacă se doreşte şi dacă este dorinţă.

Rareş Bogdan, europarlamentar: Nimeni nu pleacă cu Ardealul în spate, vă asigur, investiţiile vor rămâne pe teritoriul naţional al României şi în statul suveran român. Să investească, dar statul român să se uite cu binoclul, dar să îi lăsăm să bage bani că bagă în România, nu în Papua Noua Guinee.

Allen Coliban, primarul oraşului Braşov: Trebuie să fim precauti la felul în care din astfel de subiecte, pe care le consider benefice, facem sau nu facem rău. Creştem sau nu creştem nişte sentimente extremiste. În comunităţi nu avem cu adevărat probleme etnice, dar periodic se pun paie pe foc pe teme de genul acesta. Dacă ne uităm la final, sunt bani investiţi în comunităţile din România, de care toţi membrii comunităţii beneficiază.

Vinerea viitoare, vedem cum se dezvoltă şi sportul din Transilvania, cu bani din Ungaria.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰