Video Liviu și-a luat cu 200.000 de euro casă lângă București, iar apoi și-a dat seama ce greşeală a făcut. Nu își mai poate recupera nici banii pe locuință

Moşniţa Nouă. Un paradis imobiliar care a explodat în ultimii ani, la nici 10 kilometri de centrul Timişoarei. Vile mândre, case frumoase. Între ele...o mare de noroi. Orice excursie la Moșnita cere o echipare corespunzătoare, fără de care nici nu ne putem da jos din maşină.

Robert e unul dintre cei care a prins un credit Prima Casă şi au crezut că l-au găsit pe Dumnezeu. Şi-a luat o casă la curte cu banii cu care alţii îşi cumpără o garsonieră în centrul oraşului.

Robert Cioabă, proprietar: Uitaţi-vă ce e aici, traim în România 2022. Uitaţi aici pe ce plătim rate toata viata. 

Vezi și

După ce şi-a luat banii, dezvoltatorul i-a transmis lui Robert să nu îl mai deranjeze.

Reporter: Asfalt când vedem pe strada asta?

Robert Cioabă, proprietar: Dacă o fi bine, cred că peste vreo 10 ani.

De-ar fi s-o ia de la capăt, ar fugi mâncând pământul. Vecinul său e ceva mai răbdător.

Vecin: Probabil până în vară aşteptăm.

Mădălina ştie mai bine cum e cu promisiunile.

Reporter: De când staţi aici?

Mădălina​, proprietară: De 7 ani.

Reporter: S-a schimbat ceva în anii aștia?

Mădălina​, proprietară: Când am venit era aşa şi acum sunt mai multe case.

Mai sunt însă şi oameni pentru care bălţile şi noroaiele din Moşniţa Nouă sunt răul cel mai mic.

Reporter: Ce te-a convins?

Proprietar: Pandemia, oraşul care e din ce în ce mai poluat.

Reporter: Şi noroiul? Cum îl vei înfrunta?

Proprietar: Păi, cu timpul banuiesc că o să se facă ceva cu asta. Sper. Înainte era şi mai rău. Mă plimbam cu barca.

Livrator mobilă: Am rămas împotmoliţi. Cel puţin la 3-4 zile rămânem împotmoliţi cu maşina. În spate e mai rău, am lovit cu baia şi am spart-o

Alţii spun că noroaiele nu-s o problemă.

Florin Bucur, primar Moșnița Nouă: Cred că nu foarte curând vom ieşi din acest noroi

Trecerea de la noroi la asfalt nu este atât de uşoară

6 milioane de lei costă doar pietruirea. Primăria încearcă să acceseze fonduri din programul Anghel Saligny şi să rezolve măcar 60 de kilometri de uliţe. Un pas mic pentru noi, unul uriaş pentru comuna Moşniţa Nouă. Trecerea de la noroi la asfalt nu este atât de uşoară. Localitatea are 500 de km de drumuri, iar asfalt gasim pe nici 10%.

Florin Bucur, primar Moșnița Nouă: Dacă am fi făcut prima dată drumurile, oamenii nu ar fi avut canalizare, apă, curent electric. Şi atunci probabil azi dumneavoastră veneaţi şi întrebaţi: domn' primar, când o să aibă oamenii ăştia canalizare, apă, curent şi toate cele?

Este fix întrebarea la care nici cei care locuiesc în Pantelimon, lângă Bucureşti, nu au un răspuns. La o aruncătură de băţ de Capitală, ai zice că pretenţiile sunt mai mari. Or fi, dar condiţiile sunt la fel ca peste tot.

Daro Iosif, locuitor oraş Pantelimon: Este mai rău ca-n iad aici. Când nu e noroi, e praf de nu poţi să respiri.

Gheorghe Gheorghe, locuitor oraş Pantelimon: Am făcut haz de necaz un an, doi ani, dar după 17 ani dezamăgirea e atât de mare încât.

Liviu a dat 200.000 de euro ca să-şi ia casă aici şi a schimbat deja zece maşini din cauza halului în care arată drumurile.

Liviu Raportaru, locuitor oraş Pantelimon: O investiţie mare, pe care acum dacă încerc să o recuperez prin vânzarea casei este imposibil.

În Pantelimon, dacă plouă azi, înoţi în noroi 10 zile

Prea puţini mai sunt dispuşi să se mute într-o zonă deja celebră pentru lipsa infrastructurii. 

Reporter: De câte ori pe an vă reparaţi maşina?

Şofer: De vreo 4-5 ori, acum iar trebuie să merg la service.

Şofer: Eu stau aici de aproape 3 ani. Spăl în fiecare zi maşina.

Ca să scape de noroi, într-un cartier de la periferia sectorului 1, oamenii îşi pietruiesc singuri drumul.

Marian Mocanu, localnic: Strângem bani, avem pietriş, reparăm drumul, depindem de maşini şi atât. Uitaţi pe unde mă plimb cu copiii.

Autorităţile pare că au şi uitat că există aceste cartiere în care problemele sunt trase la indigo. Nu doar că refuză să repare drumurile, dar autorităţile îi şi amendează pe cei care o fac în locul lor.

Localnic: Mai primim din când în când câte o amendă.

Reporter: De la cine?

Localnic: De la primărie, de la poliţie pentru că normal noi nu avem voie să astupăm gropile care sunt acolo.

La fel de greu este şi în alte oraşe. De pildă, la marginea Craiovei, în Căpşunărie, cum îi spun oamenii locului. Turme de oi pasc, idilic, printre case. Si ar putea să pască liniştite şi pe drumuri, dacă n-ar fi pline de noroi. Asfalt nu e, oricum, decât pe căile principale.

Localnic: Când vine maşina de gunoi, aici e pericol. Trebuie să dea toate maşinile la o parte ca să intre maşina de gunoi.

Oamenii dau vina pe cei care eliberează autorizaţiile de construcţie. Iar aceştia spun că de fapt legea e prea blândă cu dezvoltatorii.

Adela Gheorghe, primar Malu Mare: Practic nu îl poţi constrânge să lase o suprafaţă mai mare destinată străzii. 

Unde e asfalt, nu sunt trotuare

Fără trotuare, aşa arată intrarea în localitate, la prânz, când ies copiii de la şcoală. Fac slalom printre maşini, ca să ocolească gropile şi noroiul. Problema cea mai mare rămâne printre case, unde proprietarilor nu le-a spus nimeni că regulile dezvoltatorilor sunt diferite de cele ale administraţiei.

Localnic: Întrebarea mea este de ce legea nu-i permite primăriei să investească pe străzile private, că şi noi plătim acelaşi impozit!

Adela Gheorghe, primar Malu Mare: Din păcate, mâinile mele ca şi primar sunt un pic legate la spate pentru că noi lucrăm după un plan urbanistic general expirat de foarte mulţi ani. 

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰