Prețurile gazelor în Europa depăşesc pragul simbolic de 50 de euro. De la 1 ianuarie se opresc livrările de gaze ruseşti prin Ucraina

În jurul orei 15:00 GMT (17:00, ora României), contractul olandez TTF, considerat referința europeană pentru gazele naturale, a crescut cu aproape 3,5%, la 49,725 euro pe megawatt-oră (MWh), după ce a atins pragul de 50 de euro, cel mai ridicat nivel din octombrie 2023.

Livrările de gaze ruseşti către Europa prin Ucraina se vor opri la 1 ianuarie

Livrările de gaze ruseşti către Europa prin Ucraina se vor opri la 1 ianuarie, marcând sfârşitul unei perioade îndelungate de dominaţie a Rusiei pe această piaţă, transmite Reuters.

Cea mai veche rută de export a gazelor ruseşti către Europa – un gazoduct construit în perioada sovietică – va fi închisă odată cu expirarea acordului de tranzit pe cinci ani dintre Rusia şi Ucraina.

Datele operatorului ucrainean de tranzit al gazelor au arătat marţi că Rusia nu a solicitat fluxuri de gaze pentru 1 ianuarie.

Impact redus asupra pieţei, dar semnificaţie geopolitică majoră

Uniunea Europeană şi-a redus drastic dependenţa de gazul rusesc după declanşarea războiului din Ucraina în februarie 2022, apelând la surse alternative de gaze, precum Statele Unite, Qatar şi Norvegia.

Ultimii cumpărători de gaz rusesc, precum Slovacia şi Austria, şi-au asigurat deja surse alternative de aprovizionare, iar analiştii anticipează un impact minim asupra pieţei.

Preţurile de referinţă ale gazelor în Europa au închis marţi la 48,50 euro pe megawatt-oră, cu o creştere marginală faţă de începutul zilei de tranzacţionare, relatează news.ro.

Cu toate acestea, oprirea fluxului de gaze are o semnificaţie geopolitică majoră. Rusia, odată cel mai mare exportator mondial de gaze, şi-a pierdut cota dominantă de pe piaţa europeană.

Gazprom, compania controlată de stat, a înregistrat o pierdere de 7 miliarde de dolari în 2023, prima pierdere anuală din 1999.

Pentru Europa, pierderea gazelor ieftine din Rusia a contribuit la încetinirea economică, o accentuare a inflaţiei şi agravarea crizei costului vieţii. Deşi s-au găsit rapid surse alternative de energie, preocupările legate de competitivitatea pe termen lung a Europei şi, în special, de viitorul industrial al Germaniei rămân acute.

Sfârşitul unei ere în tranzitul gazelor

Rusia şi Uniunea Sovietică au construit timp de o jumătate de secol o cotă majoră pe piaţa europeană a gazelor, care a atins un maxim de 35%, însă războiul din Ucraina a distrus aproape complet acest segment de afaceri pentru Gazprom.

Cele mai multe rute de transport al gazelor ruseşti către Europa sunt acum închise, inclusiv gazoductul Yamal-Europa prin Belarus şi Nord Stream, avariat în urma exploziei din 2022.

Gazoductul din perioada sovietică prin Ucraina transporta gaze din Siberia, prin regiunea Kursk din Rusia, până în Slovacia, unde conducta se ramifica spre Cehia şi Austria.

Ucraina a refuzat să negocieze un nou acord de tranzit, renunţând astfel la venituri de aproximativ 800 de milioane de dolari pe an din tarife de tranzit.

În acelaşi timp, Gazprom va pierde aproximativ 5 miliarde de dolari din vânzările de gaze către Europa prin Ucraina.

Republica Moldova şi alte ţări afectate

Întreruperea livrărilor prin Ucraina va reprezenta o lovitură semnificativă pentru Republica Moldova, care depinde de gazele ruseşti. În schimb, Ungaria şi alte ţări continuă să primească gaze ruseşti prin TurkStream, gazoductul care traversează Marea Neagră.

În 2023, Rusia a livrat aproximativ 15 miliarde de metri cubi de gaz prin Ucraina, ceea ce reprezintă doar 8% din volumele de vârf transportate către Europa în 2018-2019.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰