Cum ar acționa candidații la Președinția României dacă Rusia ar ataca Republica Moldova

Un jurnalist le-a cerut candidaților să descrie pașii concreți, legali și constituționali pe care i-ar întreprinde în calitate de comandant al Forțelor Armate și președinte al CSAT.

John Ion Banu Muscel a subliniat că prima sa datorie ar fi consultarea cu NATO, argumentând că România și-a delegat unele responsabilități acestei alianțe odată cu aderarea. El a menționat că s-ar ghida după cerințele NATO pentru a decide cum să acționeze în apărarea Moldovei. Candidatul a adăugat că ulterior ar evalua în ce măsură România poate risca viețile militarilor săi și cum poate oferi ajutor în diverse regiuni. A încheiat afirmând că, deși România se consideră suverană, prin aderarea la Uniunea Europeană și NATO, țara a cedat anumite drepturi de suveranitate, iar acest lucru influențează deciziile care pot fi luate în astfel de situații de criză.

Lasconi: Noi nu putem să ne implicăm militar

Elena Lasconi a detalit pașii pe care i-ar urma ca președinte. Aceasta a afirmat că prima sa acțiune ar fi să ordone șefului Statului Major trimiterea de trupe pentru consolidarea graniței cu Republica Moldova, urmată de contactarea președintei Maia Sandu și oferirea imediată de ajutor umanitar. Lasconi a subliniat că Republica Moldova este o țară neutră, ceea ce înseamnă că România nu poate trimite trupe pe teritoriul moldovean. Ea a menționat că ar contacta secretarul general NATO pentru a invoca Articolul 4, care permite consultări între aliați în situații de criză, similar cu procedura urmată la începutul războiului din Ucraina. Candidata a adăugat că ar trimite materiale non-combat și orice alt ajutor necesar și ar iniția discuții cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. La întrebarea suplimentară dacă ar declara mobilizare, Lasconi a răspuns că nu ar lua imediat această măsură, ci ar consulta mai întâi CSAT-ul și aliații NATO în baza Articolului 4.

Lavinia Șandru a evidențiat că acolo trăiesc un milion de cetățeni români. Ea a subliniat că o agresiune armată împotriva Republicii Moldova ar avea automat repercusiuni asupra României, care este stat membru NATO. Șandru a afirmat că ar convoca de urgență Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) și ar solicita simultan o reuniune de urgență a NATO în baza Articolului 4 din tratat, cu scopul de a asigura protecția Republicii Moldova. Candidata a adăugat că preferă o abordare proactivă în locul unei reacții ulterioare. Ea consideră că România ar putea contribui la siguranța Republicii Moldova sprijinind-o să adere mai rapid la Uniunea Europeană și obținând în prealabil garanții de securitate din partea NATO.

Antonescu ar declanșa Planul Național de Apărare

Crin Antonescu a afirmat că primul său pas ar fi comunicarea imediată cu președinta Maia Sandu pentru a evalua situația exactă. Antonescu a menționat că ar declanșa Planul Național de Apărare, o prerogativă prezidențială, și ar convoca de urgență Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Candidatul a subliniat că ar activa imediat toate canalele diplomatice internaționale necesare, invocând Articolul 4 NATO și contactând Comisia Europeană. El a precizat că nu ar convoca Parlamentul în primele momente ale crizei, considerând că nu ar avea timpul necesar și că această măsură nu ar fi prioritară. În ceea ce privește mobilizarea generală, Antonescu a declarat că nu ar recurge la această măsură, dar ar oferi Republicii Moldova toate formele de ajutor posibile, cu excepția intervenției militare directe - incluzând asistență umanitară și logistică, similar cu sprijinul acordat Ucrainei. Potrivit Mediafax, Crin Antonescu a încheiat amintind că un milion de cetățeni ai Republicii Moldova sunt și cetățeni români, ceea ce înseamnă că un atac asupra lor reprezintă un atac asupra unei părți a națiunii române.

Daniel Funeriu a subliniat că Republica Moldova este constituțional neutră și că, potrivit strategiei naționale de apărare a Moldovei până în 2034, nu este prevăzut un rol specific pentru România. În privința acțiunilor concrete, Funeriu a menționat două priorități imediate: gestionarea fluxului de refugiați civili și invocarea Articolului 4 din Tratatul NATO pentru consultări cu aliații și prevenirea unor evoluții negative. Acesta a evaluat că un astfel de scenariu este improbabil în contextul actual, menționând două argumente: forțele rusești din Transnistria sunt slăbite, iar orice intervenție dinspre Rusia ar trebui să treacă prin Odesa, un punct strategic dificil de depășit.

Nicușor Dan: România trebuie să aibă pregătit un protocol

Nicușor Dan a evidențiat un aspect menționat anterior de Daniel Funeriu - modul în care se va încheia conflictul din Ucraina are implicații majore pentru securitatea Moldovei. Dan a explicat că atât timp cât Ucraina rezistă, este dificil pentru forțele ruse să atace Republica Moldova, care este poziționată geografic între România și Ucraina. Candidatul a făcut referire la o propunere anterioară a lui Crin Antonescu, susținând că discuțiile pentru garanții de securitate pentru Ucraina ar trebui să includă și un capitol specific referitor la Republica Moldova, un demers pe care România ar trebui să-l promoveze pentru prevenirea unor posibile agresiuni. Nicușor Dan a reiterat, ca măsură preventivă suplimentară, importanța accelerării procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, considerând că acest pas ar spori considerabil siguranța țării vecine. În încheierea răspunsului, deși a recunoscut că scenariul unui atac este puțin probabil în contextul actual, candidatul a subliniat necesitatea existenței unor protocoale de acțiune bine definite, atât pentru Republica Moldova în colaborare cu partenerii săi, cât și pentru România, în eventualitatea producerii unei astfel de situații de criză.

Cristian Terheș a caracterizat atacul Rusiei asupra Republicii Moldova drept cel mai grav scenariu cu care s-ar putea confrunta un președinte român. El a subliniat importanța planificării preventive, argumentând că instituțiile statului trebuie să dezvolte scenarii proactive, pentru ca un președinte să nu fie surprins nepregătit într-o astfel de criză. Terheș a precizat că statutul de neutralitate al Moldovei împiedică intervenția militară directă a României, aceasta putând doar să-și deschidă granițele pentru refugiați în absența unor măsuri preliminare. Făcând referire la legislația română privind apărarea națională, candidatul a menționat cele trei componente esențiale: pregătirea teritoriului, a populației și a economiei pentru apărare. Terheș a declarat că ar susține integrarea rapidă a Moldovei în Uniunea Europeană și a evidențiat contribuțiile sale din Parlamentul European, unde a propus amendamente pentru a permite Moldovei să participe alături de România și alte state UE la achiziții de armament și muniție, precum și la atragerea de investiții militare.

La cea de-a treia dezbatere electorală şi ultima din campania pentru alegerile prezidenţiale din data de 4 mai au fost prezenţi: Crin Antonescu (Alianţa Electorală "România, Înainte!"), Elena Lasconi (Uniunea Salvaţi România), Cristian Terheş (Partidul Naţional Conservator Român), Lavinia Şandru (Partidul Umanist Social Liberal), John-Ion Banu-Muscel (candidat independent), Daniel Funeriu (candidat independent) şi Nicuşor Dan (candidat independent).

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰