Video Tradiţia îi cerea să renunţe la şcoală, să se mărite devreme şi să aibă copii. Ana Maria Gheorghe a ales calea educaţiei, salvată de un om
Ana Maria Gheorghe ar fi putut fi acel "unu din trei copii" care abandonează şcoala. Mai ales că tradiţia îi cerea asta. Dar pe ea a salvat-o educaţia. A salvat-o, de fapt, un om care a obligat-o să meargă la şcoală. Sunt cazuri izolate, din păcate. Şi nu sunt rezultatul unei politici de stat. Urmăriţi un reportaj tulburător din Romania Anei Gheorghe. Care e şi România noastră.
- Premiera noului sezon Chefi la cuțite din 17 Noiembrie, Duminică 20:00, Luni, Marți și Miercuri 20:30 pe Antena 1 și AntenaPLAY
- Cum a decăzut litoralul românesc. Nicolae, unul dintre cei importanți investitori, se gândește să se lase de turism după ce a aflat ce taxe îl așteaptă în 2025
Când am venit pe lume se ştia foarte clar care e destinul meu. Ca al tuturor fetelor din comunitatea de rromi, din care fac parte. Să mă mărit devreme şi să fac copii. Dar eu am ştiut mereu că nu ăsta e destinul meu. Şi că salvarea mea este educaţia. Azi sunt convinsă că doar norocul a făcut să îmi iasă în cale şi oamenii care să îmi arate acest drum.
A ales un alt drum
Foarte greu. Drumul ăsta este foarte greu. Mă întâlnesc cu omul care a văzut ceva în mine şi acasă nu vedeau. Şi omul care s-a luptat foarte tare cu ai mei, până la urmă, să îmi dea o şansă, pentru că şi sora mea a fost tot într-o generaţie la dumneaei în clasă şi cu ea nu a reuşit. Nici cu ea, nici cu verişoara mea. Şi din generaţia mea eu am fost singura pe care ea a reuşit să o scoată şi am reuşit.
Am reuşit în primul rând pentru ca am avut-o alături pe ea, doamna Bunea, învăţătoarea mea. Ea a fost primul om care mi-a spus, fix aşa - tu nu trebuie să ajungi ca mama ta, ori ca surorile tale. Tu trebuie să mergi la şcoală.
- Editorial: Drumul Meu Către Lumină
- "Să nu nască, n-avem incubatoare!" Maria Rohnean, despre momentul în care a adus pe lume gemeni prematuri
- "România mea e România mamelor care au luptat singure". Maria Rohnean scrie despre România pe care vrem să o...
- Ce îşi doresc românii de la România? Primele rezultate ale celui mai mare Studiu Naţional făcut în cadrul...
- Mădălina Iacob, despre copiii care au avut ghinionul să se nască în cătune izolate din Moldova. După 11 ani,...
- Maria Rohnean, despre clipa în care şi-a văzut copiii împărţind un incubator, la Maternitatea Giuleşti: "Am...
- Afaceri în Spania, inima în Braşov. Povestea Andradei, românca devenită agent imobiliar pentru Leo Messi:...
- Iancu Guda, de la visul de a deveni fotbalist, la realitatea unei economii în continuă schimbare: "Muncim pentru...
- Cristi Popovici, despre viaţa de reporter de război. De ziua lui, transmitea din Tel Aviv despre drama oamenilor...
N-o să uit niciodată ziua în care ne-am întâlnit prima dată, într-o sală de clasă, în şcoala nr 26 din sectorul 2. Aici pentru mine era un fel de loc magic. Cel mai mult îmi plăceau orele de lectură. Doamna aşeza în faţa clasei un scaun mic, din lemn, şi ne spunea ...
Şcoala şi cărţile erau refugiul meu. După care mă întorceam acasă, în altă lume.
"Mama ei mi-a spus că îi este frică că o va fura cineva, furat în sensul de a o lua să se mărite. Nu stiu cum ai scăpat, prin ce minune ai scăpat să nu te mărite", a declarat Coca Bunea, învăţătoare.
Aşa, printr-o minune, am terminat liceul, am terminat şi facultatea. Şi aveam să aflu, mai târziu, că fac parte din cei aproape 40 la sută rromi care au terminat şcoala. Altfel, 8 din 10 rromi abandonează foarte devreme educaţia. Din multe motive. Iar asta îi face să rămână mereu departe de tot ce înseamnă evoluţie, progres şi societate. Mă ajută să înţeleg mai bine fenomenul un rrom - doctor în ştiinţe politice, şi militant pentru drepturile celor ca noi.
"Vrem să vorbim despre accesul rromilor la educaţie? Păi problema e doar la rromi? Sau e la sistem? Sau este şi, şi? Sau poate e şi la societate pentru că atunci trebuie sa tratăm problema din toate unghiurile. Şi nu vorbim doar de integrarea rromilor în educaţie, ci haideţi să vorbim despre repararea unei probleme, pentru că nu cred că rromii nu sunt integraţti că ei nu vor. Nu, cred că e şi o problemă a societăţii în care trăim, şi a sistemului educaţional, şi a comunităţii desigur, că nu există o viziune ca acel copil va merge la şcoala şi acolo va reuşi", a declarat Ciprian Necula, preşedinte Rroma Education Fund.
Şcoala pe ultimul loc
Încă există familii care pun şcoala pe ultimul loc. Aşa e la noi de când lumea, spun rromii, fetele trebuie mai degrabă să se căsătorească. Pe lângă sărăcie şi distanţa mare faţă de şcoală, aceasta rămâne una din principale cauze de abandon. Şi motivul care a făcut ca, în 2003, baroneasa Emma Nicholson în persoană să vină de urgenţă în România. Era imediat după mult mediatizata nuntă a fiicei de numai 13 ani a regelui Cioaba.
Europa toată a aflat, parcă, abia atunci, că în România, fetiţe de 12, 13 ani sunt căsătorite cu forţa doar de dragul tradiţiei. Tatăl miresei, regele Cioabă, a promis că va rezolva problema. Astfel de căsătorii se întâmplă, însă, şi azi. Doar că astăzi sunt ascunse de ochii lumii.
"Anul trecut mi-a venit o fată, avea 13 ani, să o coafez. Şi ea se mărita. Îşi pierd copilăria, şi copiii fac copii. Am o vecină care are o fată de 14 ani şi a terminat 8 clase, şi am întrebat-o, ce faci cu fata? O laşi să meargă la liceu. Şi mi-a zis, nu, de ce să meargă la liceu? Las-o acasă să facă treabă. Ce face la liceu?", a povestit Ana Ciobanu.
Ana e verişoara mea. Şi ea, ca şi mine, şi-a dorit să meargă la şcoala. Cu greu a reuşit să termine liceul. Pe urmă, s-a măritat. Are 26 de ani şi e coafeză de ocazie.
Dar pentru fetiţa ei, de 4 ani, îşi doreşte altceva.
"Deci ele au învăţat ceva din trecutul lor. Dar sunt prea puţine. Prea puţine. Să te ridici, să ajungi cineva, pe picioarele tale. Nu contează ce funcţie ai, contează să fii pe picioarele tale, să ai o meserie care să te susţină. Asta trebuie schimbat. La mamele din această etnie", a declarat învăţătoarea.
"Nu e o soluţie magică ăi nici o singură cauză. E o problemă complexă care nu e tratată serios. Sunt declaraţii publice, politice, sunt câteva cazuri de succes care sunt arătate că - uite, că e posibil, dar sunt excepţii, eu sunt o excepţie, am avut cumva noroc, dar vorbim de un individ, nu de o politică publică, nu vorbim de o şansă pe care mulţi copii o au. Sunt bunici care sunt mai bine şcoliţi decât nepoţii lor de acum", a declarat Ciprian Necula, preşedinte Rroma Education Fund.
Pentru că azi sunt si mai multe bariere, si mai multe ziduri in jurul comunităţilor de rromi. La propriu.
Un gard de beton
În 2011 primarul din Baia Mare a ridicat, în dreptul unui cartier locuit de rromi, un gard înalt de beton. Cu scopul de a-i proteja, spunea el atunci. Pe o parte e bine că nu se vede mizeria dinăuntru, dar vă daţi seama că e puşcărie curată. Suntem condamnaţi la domiciliu.
Toate marile orase ale României au aşa, ascunse de ochii lumii, adevarate ghetouri. Care nici nu există pentru România. Foarte mulţi dintre oameni nu au acte de identitate.
În Velea Seacă din Bacău e o comunitate întreagă fără acte, fără ajutoare sociale, fără acces la educaţie ori la spital. Nimic nu s-a schimbat de aproape 50 de ani.
Dar statul român nu face nimic. Pentru că statului român îi convine să aibă aceşti rromi needucaţi. Ei sunt, de foarte multe ori, masă de manevră pentru politicieni şi cei care reuşesc să încline balanţa în ziua votului în schimbul unor promisiuni care nu vor fi niciodată respectate.
Dar motivele de discriminare sunt diverse în România, o arată studiul Ipsos, de la vârstă până la religie şi orientare.
"A depins de tine, Ana. Ai fost altfel, ai avut alt destin.Te-ai rupt de obiceiurile etniei tale. Ar fi minunat să îţi urmeze exemplul mai multă lume", mai spune învăţătoarea.
Lucrurile se schimbă şi în comunitatea din care vin eu. Dar prea încet. Oamenii îşi doresc să aibă case frumoase, maşini puternice şi haine de firmă. Dar prea puţini îşi doresc săa fie educaţi, ei sau copiii lor. 60 la sută dintre tinerii rromi cu vârsta între 15 şi 29 de ani nu merg nici la şcoală şi nici nu lucrează. Statul român ar trebui să ştie aceste cifre. Şi să facă ceva să le schimbe.
România ta şi România mea fac, împreună, România noastră. Poate nu seamănă între ele dar, cu siguranţă, fiecare are frumuseţea şi problemele ei, luptele, dar şi victoriile ei. Vrem să vedem aşadar cum arată, de fapt, România nostră, a tuturor. Iar pentru asta avem nevoie de sprijinul tău. Vrem să ştim care sunt problemele cu care te confrunţi în viaţa de zi cu zi, care sunt temerile, aşteptările, necazurile sau bucuriile tale. Te invităm să ne spui povestea ta, să ne trimiţi informaţii, poze sau imagini video folosind aplicaţia Observatornews sau pe whatsapp la numărul 0722.699.800.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰