Video Broker, despre ce ar putea urma după ce prăbuşirea pe bursă de luni: Cred că avem un scenariu similar ca în 1987

A fost lunea neagră cu o cădere nemaîntâlnită de 4 decenii în Japonia şi a dat tuturor fiori care au amintit de momentul 1987. Au urmat pieţele din Europa şi SUA cu cele mai proaste valori de după pandemie încoace.

Unda de şoc s-a simţit şi în Bucureşti. Bursa a deschis pe roşu, iar - la finalul zilei - s-au înregistrat pierderi de 15 miliarde de lei. Goldman Sachs, compania care a provocat criza financiară din 2008, a crescut la 25 la sută probabilitatea ca economia Statelor Unite să intre în recesiune. Iar acest lucru se va repercuta pe tot globul. Ce măsuri mai pot fi încă luate şi care e impactul pentru România ori pentru cursul valutar - am discutat cu Alexandru Voicu - broker, CEO al fondului de investiţii Certinvest. 

Iată câteva dintre cele mai importante declaraţii făcute de Alexandru Voicu

Vezi și

- Cauzele pentru ce am asistat astăzi pe burse sunt Banca Centrală Americană, care nu a comunicat bine cu piaţa. Asta a fost cumva o revoltă a pieţei împotriva politicii de comunicare. Totul a început acum vreo 10 zile, când rezultatele Google au dezamăgit din prisma cheltuielilor. S-a disipat puţin iluzia în ceea ce priveşte veniturile imediate pentru companii. Ulterior, o telegrafiere a scăderii ratelor dobânzilor.

- Am avut o mişcare în ultima lună, cât o mişcare de jumătate de an, tot aşa, din cauza unei politici de comunicare proastă şi un raport al pieţei muncii, care a deraiat economia puţin, s-au produs doar jumătate din numerele aşteptate. Toţi aceşti factori au condus la o schimbare de perspectivă foarte bruscă, dintr-un optimism destul de accelerat într-un pesimism, şi anume, că recesiunea ne bate la uşă mâine. Nu este cazul, cred că mai avem câteva luni bune, dacă nu chiar jumătate de an sau mai mult. (...) E natural ca recensiunea să se întâmple la un moment dat pentru că economia funcţionează în cicluri şi avem nevoie de ele. 

- Partea bună este că FED-ul are muniţie acum şi are cu ce să combată o potenţia recesiune. Nu cred că ar trebui să reducă dobânzile prea drastic imediat. E clar că în septembrie vor începe politica de reducere a dobânzilor, pieţele se aşteaptă la 50 de puncte de bază, eu mă aştept la 25 în momentul de faţă, dar situaţie este foarte volatilă. 

- Aşteptările pieţei erau că veniturile vor veni mai repede decât ele vor ajunge cu adevărat şi se aşteptau şi cheltuielile să fie puţin mai mici. Momentan, cele patru mari companii de tehnologie cheltuie 50 de miliarde pe trimestru şi vor ajunge să cheltuie cam 100 de miliarde pe trimestru la finalul anului. 

- O singură raportare nu e foarte gravă pentru că e un raport care are foarte mult zgomot în el e un raport care e bazat pe nişte sondaje de opinie care sunt completate de mână. Deci, nu este neapărat un raport care să fie foarte stabil. În acelaşi timp, dacă se confirmă în următoarele două luni acelaşi trend, atunci e clar că piaţa munii a îngheţat mai puternic. În acelaşi timp, vedem şi semne bune pe piaţa muncii în anumite sectoare şi mai vedem încă un trend important, care contracarează recesiunea, faptul că creditarea bancară e în creştere. Nu avem recesiuni cu creditarea bancară în creştere în general. 

- Ţara noastră este încă foarte atractivă pe pieţele internaţionale pentru că plăteşte dobânzi foarte bune. Dobânzile în SUA au scăzut cu un procent în ultima lună, dobânzile în România au rămas la acelaşi nivel şi sunt încă atractive. Deci, nu văd un risc de finanţare pentru România. În acelaşi timp, e clar că trebuie să luăm nişte măsuri şi să strângem cureaua în anumite zone, să vedem unde cheltuim eficient, unde cheltuim ineficient banii şi să avem o resetare a bugetului.

- BNR e posibil să facă o mişcare, de tăieri de dobândă din nou. Şi BNR şi FED sunt puţin în spatele curbei de dobânzi momentan.

- Tăierea dobânzii cheie înseamnă o ieftinire a creditului şi pentru companii şi pentru oamenii de rând care pot să îşi ia credite ipotecare, credite de consum ieftin. Automat, se stimulează consumul şi economia creşte. 

- Dolarul s-a putea să să aprecieze într-un scenariu de panică, dar momentam este într- tendinţă de depreciere, iar francul elveţian de obicei este o monedă care se apreciază în perioadă de panică. 

- În ceea ce priveşte Japonia, yen-ul s-a întărit foarte puternic. Deci, chiar dacă piaţa din Japonia a scăzut cu aproximativ 12 procente, yen-ul s-a apreciat cu aproape 7 procente. A fost o contrabalansare care a făcut ca returnul NET pentru investitorul în dolari să fie doar de -5% şi bineînţeles, Japonia având pieţe cu dobânzi aşa de mult timp, avea foarte multe Carry Trade, oameni care împrumutau japonezi, investeau în dolarul american şi beneficiau de diferenţa de dobânzi. Ei, când se mişcă puternic pieţele, aceste Carry Trade se închid pentru că pierd prea mulţi bani şi atunci mişcările de forex sunt exacerbate. 

- 1987 nu a fost până la urmă un scenariu atât de negativ, a fost negativ pe termen foarte scurt, dar piaţa şi-a revenit în două luni de zile. Cred că avem un scenariu similar acum, dar de o magnitudine uşor mai mică şi nu trebuie să ne îngrijorăm. (...) Ar trebui să se aplaneze panica de la Bursă într-o zi, două. 

Interviul integral poate fi urmărit în materialul video de mai sus.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰