Live Text Război Rusia - Ucraina, ziua 247. Ruşii propun Ucrainei curent electric în schimbul teritoriilor anexate. Kievul cere Teheranului să nu mai trimită arme Moscovei
Război Rusia - Ucraina, ziua 247 LIVE TEXT. Lupta din Herson va fi cea mai dură de până acum, au anunțat ucrainenii, pentru că soldații lui Vladimir Puțin se regrupează și se refac. Ba mai mult, ruşii au început să utilizeze canalele de irigaţii pe post de tranşee. Iar, mai nou, Kremlinul a renunţat la conceptul de "denazificare" şi a trecut la cel de "desatanizare" - asta ar fi acum misiunea in Ucraina. Între timp, Moscova a acuzat Kievul că s-a retras de la negocieri în martie la ordinul SUA, chiar dacă "textul era deja pregătit".
- EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
- Un român de 100 de ani a votat la o secţie din Munchen
- Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 1 - 50, aici
- Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 51 - 110, aici
- Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 111 - 190, aici
- Război Rusia - Ucraina, desfăşurarea evenimentelor pe zile. Ziua 191 - prezent, aici
UPDATE 21:40 Întreruperi 'fără precedent' de electricitate prevăzute în regiunea Kiev
Întreruperi de electricitate 'fără precedent' sunt prevăzute la Kiev şi în regiunea sa, din cauza pagubelor importante provocate sistemului energetic din Ucraina de recentele lovituri ale forţelor ruse, a anunţat vineri operatorul privat ucrainean DTEK, transmite AFP, citat de Agerpres. 'Din nefericire, întreruperi mai severe şi mai lungi vor fi aplicate în zilele următoare', a anunţat departamentul regional DTEK. 'Sistemul energetic al ţării a suferit noi pagube', a transmis DTEK, vorbind despre 'un deficit la nivelul a 30% din consumul pentru Kiev'.
De mai bine de două săptămâni, Rusia şi-a înmulţit atacurile împotriva infrastructurilor energetice ale Ucrainei, ceea ce a provocat distrugerea a cel puţin o treime din capacităţi. În consecinţă şi pentru a evita ca întreaga reţea de distribuţie să se congestioneze, zilnic sunt impuse tăieri de electricitate de câteva ore în numeroase regiuni, mai ales la Kiev. În urma loviturilor din noaptea de miercuri spre joi, întreruperile programate la Kiev şi în regiunea sa vor dura '5-6 ore', faţă de 4 ore prevăzute anticipat până acum, a afirmat directorul executiv al grupului DTEK, Dmitro Saharuk, citat de agenţia Interfax-Ukraine.
- Rusia trece la ameninţări, dupa ce în România au ajuns soldaţii de elită ai SUA. Putin spune că vrea doar să...
- Buncărele abandonate de ruși arată secretele retragerii din Ucraina, de luna trecută. Ce detalii dezvăluie mii...
- Propaganda rusă: Blindatele filmate în România, la Kogălniceanu, vor fi trecute în secret peste graniță în...
UPDATE 21:00. SUA anunţă o nouă tranşă de ajutor militar pentru Ucraina, ce include în premieră antene de satelit
Statele Unite au anunţat vineri o nouă tranşă de ajutor militar pentru Ucraina, în valoare totală de circa 275 milioane de dolari, care va cuprinde pentru prima dată antene de satelit din rezervele armatei americane, informează AFP, citat de Agerpres. Această a 24-a tranşă de asistenţă militară directă pentru Ucraina este destinată 'să răspundă nevoilor urgente de securitate şi de apărare ale Ucrainei', a indicat într-un briefing de presă o purtătoare de cuvânt a Pentagonului, Sabrina Singh. Astfel, Washingtonul va trimite rachete de precizie pentru sistemele de artilerie HIMARS deja livrate Kievului, obuze compatibile cu celelalte sisteme de care dispun forţele ucrainene, precum şi o varietate de muniţii şi armamente antitanc.
De asemenea, Pentagonul va livra pentru prima dată Kievului patru antene de satelit. Acestea 'nu sunt antene Starlink', a precizat purtătoarea de cuvânt a Pentagonului. Ele 'le vor oferi capacităţi de comunicaţie suplimentare ucrainenilor într-un moment crucial, dar sunt diferite de ceea ce furnizează Starlink', a precizat ea. Purtătoarea de cuvânt a dat asigurări că antenele de satelit ale armatei americane nu sunt menite să se 'substituie' celor ale SpaceX. 'Constatăm că infrastructurile şi reţelele electrice ucrainene sunt ţinta ruşilor, iar aceste antene aduc o capacitate suplimentară pe teren într-un moment crucial, când infrastructurile din Ucraina sunt lovite', a adăugat ea.
UPDATE 20:55. Kievul cere Teheranului să înceteze furnizarea de arme Moscovei
Ministrul ucrainean de externe, Dmitro Kuleba, a cerut vineri Teheranului să înceteze "imediat" să mai furnizeze arme Moscovei, într-o convorbire telefonică purtată cu omologul său iranian, prima între cei doi de când Kievul a acuzat Rusia că loveşte oraşele ucrainene cu drone de fabricaţie iraniană, relatează AFP, citată de Agerpres. "Am primit astăzi un apel din partea ministrului iranian de externe Hossein Amir-Abdollahian, în cursul căruia i-am cerut Iranului să înceteze imediat trimiterea de arme către Rusia (care sunt apoi) utilizate pentru a ucide civili şi a distruge infrastructuri esenţiale în Ucraina", a indicat Kuleba pe contul său de Twitter.
Partea iraniană nu a făcut vreun comentariu deocamdată în legătură cu această convorbire telefonică, notează portalul ucrainean Liga. La 23 septembrie, Ucraina a anunţat că retrage acreditarea ambasadorului iranian la Kiev ca răspuns la furnizarea de arme către armata rusă. Numărul personalului diplomatic al ambasadei Iranului la Kiev a fost, de asemenea, redus. În 17 octombrie, Ministerul de Externe ucrainean a acuzat oficial Iranul de complicitate la agresiunea împotriva Ucrainei prin furnizarea a sute de drone Rusiei. MAE ucrainean i-a propus săptămâna trecută preşedintelui Volodimir Zelenski să întrerupă relaţiile diplomatice cu Teheranul din cauza furnizării de drone kamikaze Moscovei de către acesta, potrivit Liga. Deşi guvernul iranian neagă aceste livrări, experţii consideră că dronele pe care Rusia le foloseşte în ultimul său val de atacuri asupra infrastructurii energetice ucrainene sunt drone de fabricaţie iraniană "Shahed-136", notează EFE.
UPDATE 19:05. Medvedev propune Ucrainei curent electric în schimbul recunoaşterii anexării celor patru regiuni de către Moscova
Dacă vrea să nu mai aibă probleme cu energia, Ucraina ar trebui să recunoască anexarea de către Rusia a 19% din teritoriul său, citează The Moscow Times o declaraţie făcută vineri de vicepreşedintele Consiliului Securităţii Rusiei, Dmitri Medvedev, notează Agerpres. Încercările Ucrainei de a cumpăra energie electrică din Europa "nu vor asigura stabilitatea dorită", întrucât aceasta nu va duce decât la creşterea preţului la energie în Europa, explică Medvedev într-o postare pe Telegram, după bombardamentele masive asupra infrastructurii energetice ucrainene de către Rusia.
"Calea către stabilizarea aprovizionării cu energie electrică este alta. Trebuie recunoscută legitimitatea cerinţelor Rusiei în cadrul 'operaţiunii militare speciale' şi rezultatele ei, reflectate în Constituţia noastră. Şi atunci se va rezolva şi problema curentului", susţine Medvedev în postarea sa. Cu o zi în urmă, traderul de stat ucrainean "Compania energetică din Ucraina" (JSC Energy Company of Ukraine) a achiziţionat pentru prima oară, în regim de test, curent electric din Slovacia pentru a "susţine sistemul energetic ucrainean în cazul unui deficit de capacitate de generare".
"Ca urmare a atacurilor cu rachete ruseşti şi a avarierii infrastructurii energetice, riscurile pentru traversarea stabilă din punct de vedere termic şi energetic a sezonului rece au crescut semnificativ", a explicat directorul general al companiei, Viktor Butenko. Rusia se axează pe distrugerea masivă a sectorului energetic al Ucrainei din 10 octombrie. Oficial, preşedintele rus Vladimir Putin a legat aceste bombardamente de reacţia Moscovei la explozia de pe podul peste strâmtoarea Kerci, în urma căruia o bandă auto şi una feroviară au fost avariate, catalogată drept ''atentat terorist'' de Moscova şi atribuit serviciilor speciale ucrainene.
UPDATE 18:25. Rusia anunţă încheierea mobilizării celor 300.000 de rezervişti. Aproximativ 82.000 sunt deja în Ucraina
Ministerul rus al Apărării a anunţat vineri încheierea mobilizării parţiale decretate pe 21 septembrie de preşedintele Vladimir Putin pentru consolidarea armatei ruse în campania militară împotriva Ucrainei, relatează agenţiile AFP şi EFE, citate de Agerpres. Dintre cei 300.000 de rezervişti convocaţi, aproximativ 82.000 au fost deja trimişi în Ucraina pentru a participa la ''operaţiunea militară specială'', l-a informat ministrul Serghei Şoigu pe preşedintele Putin la o reuniune de unde televiziunea rusă a transmis imagini. Aproximativ jumătate dintre rezerviştii trimişi în Ucraina au fost deja desfăşuraţi în unităţi militare combatante, ceilalţi fiind în continuare în instrucţie în zona de conflict. Cei aproximativ 218.000 de rezervişti care nu sunt în Ucraina desfăşoară de asemenea în prezent activităţi de instrucţie militară, a mai precizat Şoigu.
"Nu este prevăzută nicio sarcină suplimentară", a adăugat acesta, promiţând astfel că nu se are în vedere vreo altă mobilizare în perioada următoare, dar a adăugat că vor fi recrutaţi în continuare voluntari şi soldaţi pe bază de contract. "Doresc să le mulţumesc tuturor celor care au intrat în rândurile forţelor armate", a reacţionat Putin. "Mulţumesc pentru această loialitate faţă de datorie, pentru acest patriotism", a mai spus el în discuţia cu Şoigu, acesta din urmă susţinând că au fost "soluţionate" şi problemele de echipare a rezerviştilor, după ce au ieşit la suprafaţă deficienţe de acest fel.
Armata ucraineană desfăşoară din luna septembrie o contraofensivă reuşită pe mai multe fronturi pentru a recupera controlul asupra teritoriilor ocupate de Rusia după lansarea invaziei pe 24 februarie. O provocare majoră pentru Rusia a devenit în acest timp dezechilibrul dintre efectivele sale şi cele ucrainene, după ce Kievul a introdus în luptă rezerve umane şi de echipamente militare, inclusiv arme furnizate de ţările occidentale, care au creat o situaţie de superioritate pentru armata ucraineană, ce a reuşit astfel să înainteze pe mai multe direcţii. Din acest motiv Putin a ordonat mobilizarea parţială, el şi ministrul Şoigu afirmând că a fost nevoie de această măsură pentru a susţine o linie a frontului ce depăşeşte 1.000 de kilometri.
UPDATE 17:55. Ucraina are probleme tot mai mari cu energia electrică după atacurile Rusiei
Ucrainenii care locuiesc în proximitatea Kievului au fost anunţaţi despre o "deteriorare accentuată" a aprovizionării cu energie electrică în regiune, după noul val de atacuri ruseşti, potrivit The Guardian. Un furnizor local de energie, Yasno, a avertizat că întreruperile existente ar putea dura mult mai mult de patru ore, cât s-a anticipat anterior. Capitala se confruntă deja cu un deficit de energie electrică de aproximativ 30%. Guvernatorul regiunii Kiev, Oleksiy Kuleba, a declarat că zona, inclusiv capitala, a fost victimă a atacurilor rusești asupra rețelei naționale a Ucrainei. „Câteva facilități esenţiale au fost dezactivate”, a spus el.
UPDATE 14:30. Kadîrov recunoaște în premieră că ucrainenii i-au ucis soldații trimiși pe front
Liderul republicii ruse Cecenia, Ramzan Kadîrov, a recunoscut că a suferit pierderi importante în rândul luptătorilor săi din Ucraina după un atac de artilerie lansat de trupele ucrainene, relatează dpa. "Douăzeci şi trei de luptători au murit şi 58 au fost răniţi", a scris Kadîrov joi seara pe canalul său Telegram.
UPDATE 13:40. Moscova acuză Ucraina că s-a retras de la negocieri de pace ”din ordinul” SUA
Kremlinul acuză Ucraina de faptul că s-a retras din negocieri de pace, în martie, cu Rusia, ”din ordinul” Statelor Unite, în contextul în care ”un echilibru foarte, foarte dificil a fost atins” între Kiev şi Moscova atunci, relatează AFP.
”Textul era deja pregătit (...). Iar apoi, dintr-o dată, partea ucraineană a dispărut de pe radar. Ea a declarat că nu mai voia să continue negocierile”, a denunţat joi un purtător de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
Preşedintele rus Vladimir Putin a considerat ”evident” faptul că ”o asemenea respingere a unor acorduri deja convenite a avut loc din ordinul Washingtonului”, a adăugat el, potrivit news.ro.
Rusia este ”pregăttă să-şi garanteze interesele la masa nehocierilor”, a declarat DmitrI Peskov. ”Noi vrem asta, dar în cazul de faţă vorbim despre o reticenţă totală din partea Ucrainei”, şi-a exprimat el regretul. ”Nu există niciun mesaj specific” în plus destinat preşedinţiei ucrainene, a subliniat el.
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a respins pur şi simplu negocieri cu Moscova şi a denunţat o ”retorică pregătită” a lui Vladimir Putin. El a fost şi mai categoric la sfârşitul lui seprtembrie, când a dat asigurări că Ucraina nu va negocia cu Rusia atât timp cât Vladimir Putin este preşedinte.
UPDATE 13:00. Rusia vrea o anchetă internațională privind o presupusă implicare a SUA în "dezvoltarea armelor biologice" în Ucraina
Rusia a cerut Consiliului de Securitate al ONU să lanseze o anchetă internaţională privind o presupusă implicare a Statelor Unite într-o presupusă dezvoltare a unor arme biologice în Ucraina, a anunţat Ministerul rus de Externe, relatează AFP.
”Rusia nu a avut de ales decât să-i trimită o plângere preşedintelui Consiliului de Securitate al ONU prin care cere lansarea unei anchete internaţionale” cu privire la ”activităţi militare biologice ale Statelor Unite pe teritoriul ucrainean”, a anunţat joi ministerul rus într-un comunicat.
Ministerul precizează că cererea este însoţită de un proiect de rezoluţie în acest sens.
UPDATE 10:15. Un general polonez va conduce Misiunea de asistenţă militară a UE în sprijinul Ucrainei
Generalul polonez Piotr Trytek a fost numit să conducă misiunea Uniunii Europene pentru antrenarea militarilor ucraineni, a anunţat joi seara ministrul apărării de la Varşovia, Mariusz Blaszczak, în condiţiile în care ţările occidentale caută să-şi intensifice sprijinul pentru Kiev după declanşarea invaziei ruse, informează vineri Reuters.
Uniunea Europeană (UE) a decis mai devreme luna aceasta să instituie o Misiune de asistenţă militară în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina), menită să consolideze capacitatea militară a acestei ţări.
"Un ofiţer polonez, generalul Piotr Trytek... va conduce misiunea internaţională de pregătire militară pentru armata ucraineană", a scris Mariusz Blaszczak pe Twitter. "Aceasta este o imensă responsabilitate, dar şi o recunoaştere a poziţiei Poloniei pe scena internaţională", a adăugat ministrul polonez, potrivit Agerpres.
Comandant al Diviziei a 11-a de cavalerie blindată, Trytek, în vârstă de 51 de ani, a activat în Irak şi în Afganistan. EUMAM Ucraina va avea sediul central la Bruxelles şi centre de comandă operaţionale în Polonia şi Germania. Majoritatea antrenamentelor vor avea loc în Polonia.
UPDATE 07:30 Zelenski susține că Rusia a efectuat 4.500 de lovituri cu rachete şi peste 8.000 de raiduri aeriene
Preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, joi noapte, în discursul adresat naţiunii, că Rusia a efectuat 4.500 de lovituri cu rachete şi peste 8.000 de raiduri aeriene în această perioadă.
"Ne continuăm rezistenţa. Agresorul îşi continuă teroarea. Suntem din nou atacaţi din cer de un stol de corbi ai lor. Peste 30 de drone au fost lansate în două zile. Apărătorii cerului nostru au împiedicat vulturii inamicului să pătrundă în spaţiul ţării şi au doborât 23 de drone. În plus, racheta aeriană ghidată Kh-59, două elicoptere de atac Ka-52 şi o altă aeronavă de atac Su-25 au fost transformate în fier vechi. În total, în această perioadă, Rusia a efectuat 4.500 de lovituri cu rachete şi peste 8.000 de raiduri aeriene. Dar ne luptăm, vom doborî mai multe", a spus Zelenski, potrivit news.ro.
El a adus un omagiu ucrainenilor care au luptat şi au învins nazismul în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial.
"Astăzi o facem, ţinând nu flori în mâini, ci arme. Astăzi, păstrarea memoriei faptelor strămoşilor noştri înseamnă protejarea realizărilor lor. Răul, care părea să fi fost în sfârşit învins şi ars din temelii în 1945, renaşte din cenuşă 80 de ani mai târziu. Se pune pe picioare. Devine posibil. Cum a ieșit? Pe nesimţite. Şi foarte repede. Aşa cum o zi o schimbă pe alta. Imediat. O nouă zi şi un nou rău vin instantaneu. Chiar în momentul în care lumea nu observă. Unii sunt adormiţi, unii nu sunt atenţi. Unora nu le pasă. Şi, în general, toată lumea tace şi gândeşte la fel: nu voi fi afectat. Războiul este undeva departe. Undeva în Transnistria. Aceasta este problema moldovenilor. Undeva în Abhazia şi Osetia. Aceasta este problema georgienilor. Undeva în Crimeea şi Donbas. Aceasta este problema ucrainenilor. Nu vom fi afectaţi. Nu ne va produce daune. Ei nu vor veni după noi. Din păcate, ca urmare, devine problema tuturor.
Mai devreme sau mai târziu, amintirile unui război teribil devin o realitate teribilă. Vecinul devine agresor. Agresorul devine terorist. Iar nazismul devine un exemplu de urmat. Poate veni într-o formă nouă, cu sloganuri noi, dar cu acelaşi scop. Din păcate, nu din cărţi ştim despre asta. Ştim cât de rău poate pătrunde în casa ta în ultimul secol, acum opt ani şi acum opt luni. Încalcă graniţele de vest sau vin din nord, est şi Crimeea anexată. Atacă oraşele paşnice cu bombe sau rachete de croazieră.
Răul acţionează întotdeauna în acelaşi mod. Ucide civili, asigurându-se că atinge doar ţinte militare. Amenajează blocaje şi tabere de filtrare. Şi Syrets devine Olenivka. Distruge oraşe şi sate. Iar Koryukivka devine Bucea. Dar mai devreme sau mai târziu crimele de război devin cunoscute. Reacţia lumii devine dureroasă. Politica de linişte devine o contramăsură dură.
Deci răul se termină întotdeauna la fel. Ocupantul devine capitulator. Invadatorul devine un fugar. Criminalii de război devin inculpaţi, agresiunea devine o sentinţă. Distrugerea devine reparaţii. Echipamentul inamic devine exponate de muzeu. Isprăvile bunicilor devin victoriile nepoţilor.
Ziua eliberării Ucrainei de sub nazişti în a 247-a zi a luptei noastre devine un simbol: rezultatul luptei noastre devine cu siguranţă eliberarea Ucrainei noastre. Teritoriul capturat devine liber. Acesta a fost întotdeauna cazul în trecut şi cu siguranţă va fi cazul în viitor. În viitorul Herson, Donbas, Luhansk, Crimeea. Pentru că pământul nostru devine întotdeauna liber. Rezistenţa devine mândrie. Lupta devine victorie. Şi Ucraina devine unită!", se arată în discursul liderului de la Kiev.
Între timp, Moscova pretinde că nu este îngrijorată că ar putea pierde Hersonul, iar argumentul forte este că peste 70.000 de civili au trecut rapid pe malul stâng al Niprului, semn că doresc să trăiască sub autoritatea ruşilor. În acelaşi timp, Vladimir Putin vrea să pregătească tânăra generaţie, astfel că a decis introducerea în universităţi a unei noi discipline: "Ideologia rusă", care îi va ajuta pe studenţi să înţeleagă măreţia ţării în care s-au născut.
Alarmele antiaeriene au continuat să răsune în Ucraina, inclusiv în Kiev. Trupele Moscovei au continuat să distrugă infrastructura, însă au lovit şi zonele rezidenţiale. "Putin are nevoie de Ucraina, dar ţara trebuie să fie fără ucraineni. Și de aceea încearcă acum să lase oamenii să treacă iarna fără electricitate și încălzire. Este un genocid", a declarat Vitali Klitschko, primarul Kievului. Rusia continuă, totuşi, să susţină că Ucraina vrea cu tot dinadinsul să folosească acea "bombă murdară". "Ucraina poate face asta. Ucraina are toate motivele să facă acest lucru, pentru că regimul lui Zelenski vrea să evite, în primul rând, înfrângerea. În al doilea rând, vrea să implice NATO pentru o ciocnire directă cu Rusia", a declarat Dmitri Polyanskiy, Ambasador adjunct al Rusiei la Națiunile Unite.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰