Update Funeraliile Papei Francisc, LIVE. Sicriul Suveranului Pontif este scos din Catedrala Sf. Petru. A început ceremonia de înmormântare

Președintele italian Sergio Mattarella a fost de asemenea lăsat să intre în Bazilica Sfântul Petru. Aproximativ 40.000 de persoane se află în Piața Sfântul Petru, au declarat surse din cadrul poliției pentru Sky News.

Alte 100.000 de persoane se află pe Via della Conciliazione - drumul care duce la Bazilica Petru - și pe străzile laterale.

Sute de mii de credincioși și lideri politici, prezenți la funeraliile istorice ale Papei Francisc

Printre participanți se vor număra 10 suverani și lideri mondiali, între care Donald Trump şi Volodimir Zelensky. Sir Keir Starmer și Prințul William vor fi, de asemenea, prezenți.

Locurile lor sunt atribuite în prealabil, șefii de stat fiind așezați în ordinea alfabetică franceză, în funcție de numele țării lor. Aceasta este o tradiție, deoarece limba franceză este considerată din punct de vedere istoric limba diplomației.

Acest lucru este valabil pentru toată lumea, cu excepția președinților Italiei și Argentinei, care primesc cele mai bune locuri, deoarece Papa a trăit în Italia și a fost argentinian de origine.

Arhiepiscopii și episcopii vor fi așezați într-o secțiune rezervată începând cu ora locală 8.30.

În 2005, aproximativ 300.000 de persoane au participat la funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea, care a murit la vârsta de 84 de ani, după 26 de ani în fruntea Bisericii Catolice. Aproximativ patru milioane de persoane s-au adunat pe străzile din jurul Vaticanului, alături de 8.000 de membri ai personalului de securitate, inclusiv 2.000 de polițiști în uniformă și 1.400 de ofițeri în civil.

În 2023, aproximativ 50.000 de persoane au participat la funeraliile Papei Benedict al XVI-lea, care au avut loc la 10 ani după ce acesta demisionase în 2013.

Funeraliile Papei Francisc. Codul vestimentar prevăzut

Codul vestimentar prevede ca bărbații să poarte un costum închis la culoare, cu o cravată neagră lungă și un nasture de aceeași culoare pe reverul stâng al jachetei, unde pot fi puse doar onorurile Vaticanului. Li se permite să poarte cămăși albe.

Femeile sunt rugate să poarte rochii negre lungi, mănuși și văl. Singurele bijuterii pe care au voie să le poarte sunt un șir de perle.

Patriarhii și cardinalii sunt rugați să poarte mitrele lor albe de damasc, în timp ce arhiepiscopii și episcopii sunt rugați să poarte amice, surplice, cinctură și stolă roșie.

De la patrule pe râul Tibru la drone de supraveghere și lunetiști desfășurați în jurul Pieței Sfântul Petru, Roma va arunca un scut de securitate modern în jurul ritualurilor antice ale funeraliilor papale.

Nello Musumeci, ministrul italian pentru protecție civilă, a declarat că guvernul estimează că operațiunea de securitate de sâmbătă va costa cel puțin 5 milioane de euro.

Un binefăcător anonim plătește costul funeraliilor.

Medalia vizitei papei Francisc în România, depusă în sicriul său

În sicriul Papei Francisc, care a fost închis vineri seara, a fost depusă o punguță cu monedele și medaliile emise în timpul pontificatului său, printre care se află și medalia călătoriei apostolice pe care papa Francisc a efectuat-o în România, scrie Vaticannews.

Ritualul impresionant al acoperirii feței regretatului papă Francisc s-a desfășurat vineri seara, marcând ceremonia de închidere a sicriului cu trupul neînsuflețit al primului papă iezuit din istoria Bisericii. În sicriu, a fost depusă o punguță cu monedele și medaliile emise în timpul pontificatului său, printre care se află și medalia călătoriei apostolice pe care papa Francisc a efectuat-o în România.

„Dragi frați și surori”, a spus celebrantul la începutul ceremoniei de închidere a sicriului, „ne-am adunat aici ca să săvârșim ultimele gesturi de pietate umană înainte de Sfânta Liturghie de înmormântare a papei nostru Francisc. Vom citi «Rogitus», care amintește viața și faptele sale mai importante, pentru care îi mulțumim lui Dumnezeu. Cu venerație, vom pune pe chipul său un văl, cu speranța vie că el va contempla chipul Tatălui împreună cu Fericita Fecioară Maria și cu toți sfinții”.

După cântarea imnului „Benedictus” și îndemnul oficiantului de a se ruga cu toții în tăcere, s-a rostit o ultimă rugăciune de rămas bun. Maestrul de ceremonii pontificale a pus apoi un văl de mătase albă pe chipul papei răposat, după care celebrantul a stropit trupul neînsuflețit cu apă sfințită. A fost pus apoi în sicriu o punguță cu monedele și medaliile emise în timpul pontificatului celui răposat și tubul sigilat cu pergamentul «Rogitus». A fost pus apoi capacul peste sicriul de zinc, deasupra căruia se află stema pontifului răposat și o plăcuță pe care sunt înscrise numele papei, durata vieții și a slujirii sale ca Succesor al lui Petru. Sicriul de zinc a fost sudat, apoi au fost puse mai multe sigilii. A fost închis, apoi, sicriul de lemn. Deasupra capacului se află crucea și stema pontifului răposat.

Zi de doliu naţional pe teritoriul României, în memoria Papei Francisc

Guvernul a aprobat, joi, în şedinţă, o hotărâre în acest sens.

"Aprobăm o zi de doliu naţional în România în memoria Sanctităţii Sale Papa Francisc, sâmbătă, pe 26 aprilie, chiar în ziua funeraliilor de la Vatican. Este o decizie ce arată respectul profund pentru deschiderea sa totală şi căldura arătată permanent românilor. Ca orice creştin am simţit că prezenţa sa a fost o binecuvântare pentru întreaga umanitate", a precizat premierul, la începutul şedinţei de Guvern.

Prin urmare, sâmbătă, toate instituţiile şi autorităţile publice centrale şi locale vor arbora drapelul României în bernă.

Drapelul României în bernă se mai arborează: la sediile partidelor politice, sindicatelor, patronatelor, instituţiilor de învăţământ de orice grad, instituţiilor de cultură şi misiunilor diplomatice ale României; la punctele pentru trecerea frontierei, precum şi în aeroporturi, porturi, gări şi autogări; ca pavilion pe navele de orice fel şi pe alte ambarcaţiuni ce navighează sub pavilion românesc.

Aceeaşi obligaţie revine şi persoanelor fizice, dacă arborează drapelul României la domiciliu sau la reşedinţă. Posturile de radio şi televiziune, precum şi instituţiile de cultură urmează să îşi adapteze programul în mod corespunzător.

Operaţiune de securitate uriaşă la Roma pentru funeraliile Papei Francisc

De la patrule pe râul Tibru la drone de supraveghere şi lunetişti desfăşuraţi în jurul Pieţei Sfântul Petru, Roma s-a pregătit să protejeze cu un scut de securitate complet modern ritualurile antice ale funeraliilor papale şi mulţimile uriaşe care le însoţesc, relatează Reuters şi The Guardian.

În ciuda dorinţei Papei Francisc de a avea parte de o despărţire simplă şi relativ discretă de această lume, cei însărcinaţi cu organizarea şi desfăşurarea funeraliilor celui de-al 266-lea episcop al Romei se confruntă în continuare cu o gamă largă de provocări logistice, tehnologice şi de securitate.

Cât costă şi cine va suporta costurile

„Cel mai complex aspect este sosirea multor demnitari din întreaga lume, care se vor îndrepta spre Roma pentru a merge într-un singur punct”, a declarat joi şeful poliţiei din Roma, Roberto Massucci, pentru postul de radio RTL 102.5.

Ministrul de interne al Italiei, Matteo Piantedosi, a declarat că autorităţile pleacă de la premisa că între 150 şi 170 de delegaţii străine vor participa la funeraliile în aer liber din Piaţa Sfântul Petru, alături de zeci de mii de credincioşi.

Aproximativ 2.000 de poliţişti locali vor fi la datorie, cărora li se vor alătura alte mii de agenţi din cadrul forţelor naţionale de securitate. Măsurile de securitate vor include patrule pe Tibru, drone, un dispozitiv al armatei pentru neutralizarea obiectelor zburătoare ostile şi lunetişti, a declarat o sursă din poliţie pentru Reuters.

Străzile vor fi închise circulaţiei în jurul Vaticanului sâmbătă, iar autorităţile evaluează cel mai bun traseu pentru procesiunea care va duce sicriul pentru a fi înmormântat la Bazilica Santa Maria Maggiore (Sfânta Maria cea Mare) din Roma, unde Papa Francisc a ales să fie înmormântat. Ofiţerii de securitate au patrulat în Piaţa Sfântul Petru în timp ce oamenii stăteau la coadă pentru a intra în bazilică.

Fabio Ciciliano, şeful Departamentului naţional de protecţie civilă, a declarat că oamenii s-ar putea aduna nu numai în Piaţa Sfântul Petru, ci şi de-a lungul celor 4 km care separă Vaticanul de biserica Santa Maria Maggiore, de cealaltă parte a Tibrului. Nello Musumeci, ministrul italian pentru protecţie civilă, a declarat că guvernul estimează că operaţiunea de securitate de sâmbătă va costa cel puţin 5 milioane de euro. Un binefăcător anonim va suporta costurile înmormântării, potrivit Sky News.

Traficul aerian, o mare provocare

Autorităţile, care au anunţat luni o zonă de interdicţie aeriană deasupra capitalei italiene în această săptămână, vor trebui să jongleze cu un flux constant de avioane VIP şi e avioane de stat care vor ateriza pe aeroporturile din Roma pentru eveniment.

„Unele delegaţii vor dori să rămână la Roma pentru un timp, altele, marea majoritate pe care o înregistrăm în acest moment, vor pleca imediat după funeralii”, a declarat Ciciliano, subliniind dificultatea de a gestiona atât de multe sosiri şi plecări.

El a precizat că aeroportul militar din Pratica di Mare, la sud de Roma, va fi o soluţie de rezervă pentru cele două aeroporturi urbane Fiumicino şi Ciampino, în caz de nevoie.

Compania naţională de căi ferate va adăuga aproximativ 260.000 de locuri la trenurile sale către capitală, a declarat Departamentul de protecţie civilă, în timp ce operatorul aeroporturilor din oraş, ADR, se aşteaptă ca la Roma să sosească cu până la 20.000 de persoane mai mult faţă de estimările anterioare făcute pentru sărbătorile de Paşte.

Dar locul Romei din lumina reflectoarelor nu se va încheia odată cu funeraliile. Mulţimi uriaşe se adună în general pentru a aştepta rezultatul conclavului secret al cardinalilor care alege un nou papă. Se preconizează că acesta nu va începe înainte de 6 mai.

Cum a fost la alte evenimente de asemenea importanţă

În 2005, aproximativ 300.000 de persoane au participat la funeraliile Papei Ioan Paul al II-lea, care a murit la vârsta de 84 de ani, după 26 de ani în fruntea Bisericii Catolice. În jur de patru milioane de oameni au umplut străzile Vaticanului, alături de 8.000 de membri ai personalului de securitate, inclusiv 2.000 de poliţişti în uniformă şi 1.400 de poliţişti în civil.

În ianuarie 2023, aproximativ 50.000 de persoane au participat la funeraliile Papei Benedict al XVI-lea, care au avut loc tot în Piaţa San Pietro, la 10 ani după demisia sa din 2013.

Însă la funeraliile de stat ale Reginei Elizabeth a II-a de la Westminster Abbey, în septembrie 2022, au participat aproximativ 500 de demnitari străini, inclusiv preşedintele de atunci al SUA, Joe Biden. Peste 10.000 de ofiţeri de poliţie au patrulat pentru acest eveniment, care a fost descris ca fiind cea mai mare desfăşurare de forţe a poliţiei britanice, precum şi cel mai mare eveniment internaţional pentru demnitari străini coordonat de Ministerul Afacerilor Externe al Regatului Unit.

Peste 3.000 de alţi ofiţeri din aproape toate forţele din ţară au fost mobilizaţi pentru a ajuta poliţia din Londra. Printre echipele specializate desfăşurate s-au numărat poliţişti înarmaţi, însoţitori pe motocicletă, poliţişti care efectuează patrule călare, echipe canine şi unitatea maritimă.

Lunetiştii de pe acoperişuri au fost pe poziţii în timpul deplasării cortegiului reginei, care a fost însoţit de o escortă cu elicopter în afara capitalei.

Papa Francisc, pontiful argentinian care nu s-a mai întors niciodată acasă

Argentinienii au aşteptat mult timp ca Papa Francisc să-şi viziteze ţara natală pe care a părăsit-o în 2013 pentru a deveni şeful Bisericii Romano-Catolice. Odată cu decesul său luni, la vârsta de 88 de ani, după o lungă boală, aceste speranţe în legătură cu întoarcerea sa rămân zădărnicite, relatează Reuters.

Papa Francisc a făcut peste 45 de vizite internaţionale în timpul papalităţii sale, inclusiv în România şi în destinaţii vizitate în premieră de un papă: Irak, Emiratele Arabe Unite, Myanmar, Macedonia de Nord, Bahrain şi Mongolia.

Însă fostul arhiepiscop de Buenos Aires nu s-a mai întors niciodată în Argentina, unde a stârnit opinii divergente, dar a căpătat porecla de „papa mahalalelor” pentru că s-a concentrat asupra săracilor şi a petrecut timp în cartierele urbane dificile ale capitalei („vile”).

„Una dintre marile curiozităţi ale papalităţii sale a fost faptul că, spre deosebire de predecesorii săi, Francisc nu şi-a vizitat niciodată ţara natală”, a declarat pentru Reuters Jimmy Burns, autorul biografiei din 2015 „Francisc, Papa Bunei Promisiuni”. Burns crede că Francisc nu a vrut să fie văzut de partea peroniştilor de stânga sau a conservatorilor în mediul politic polarizat al ţării. „Orice vizită ar încerca să fie exploatată de o parte sau de alta, iar el ar alimenta involuntar aceste diviziuni”, a explicat Burns.

Mulţi din Argentina au anticipat o vizită în ţară la scurt timp după ce Francisc a preluat funcţia papală şi a vizitat Brazilia. Anul trecut s-a vorbit din nou despre o astfel de călătorie. Dar, în ambele cazuri, vizita nu s-a materializat.

Guillermo Marco, purtător de cuvânt al papei când era cardinalul Jorge Bergoglio la Buenos Aires, a declarat pentru Reuters că a fost o „ocazie irosită” pentru Argentina. Francisc, a spus el, a avut un „suflet tango” - o referire la muzica şi dansul care îşi are originile pe străzile din Buenos Aires. „I-ar fi plăcut (să vină) dacă ar fi putut face o călătorie simplă, să spunem, în care să vină să viziteze oamenii pe care îi iubeşte şi, nu ştiu, să celebreze o slujbă pentru oameni”, a spus Marco, care a păstrat o relaţie strânsă cu Francisc.

În luna septembrie a anului trecut, Papa a declarat jurnaliştilor că ar fi dorit să meargă în Argentina, spunând: „ei sunt poporul meu”, dar a adăugat că „mai întâi trebuiau rezolvate diverse chestiuni”.

Păreri împărţite

În timpul papalităţii sale, Argentina a fost zguduită de crize economice repetate şi de volatilitate politică.

Guvernul actual este condus de preşedintele Javier Milei, care a contribuit la stabilizarea economiei, dar a implementat măsuri dure de austeritate. Milei l-a numit cândva pe Papa Francisc reprezentantul diavolului pe Pământ, deşi a remediat lucrurile după ce a preluat funcţia prezidenţială.

„Cu profundă tristeţe am aflat în această tristă dimineaţă că Papa Francisc, Jorge Bergoglio, a decedat astăzi şi se odihneşte acum în pace”, a scris Milei, luni, pe platforma X.

Unii spun că Papa Francisc ar fi trebuit să-şi viziteze ţara indiferent de mediul politic. „Corul este împărţit. Sunt unii care spun că ar fi trebuit să vină oricum, pentru că ar fi ajutat să se închidă puţin falia politică”, a declarat Sergio Rubin, jurnalist argentinian şi coautor al biografiei papale „Iezuitul”.

Rogelio Pfirter, ambasador la Vatican din 2016 până în 2019 şi fost elev al lui Bergoglio la o şcoală iezuită din Argentina, a declarat că dorinţa lui Francisc de a stimula incluziunea în Biserică a fost întotdeauna prioritatea papei. „Nu am nicio îndoială că tot ceea ce este argentinian şi patria în sine este ceva care are un loc special în mintea şi în inima sa”, a spus el. Dar una dintre cele mai mari moşteniri ale papei a fost „să facă o papalitate pentru toată lumea”, a subliniat Pfirter.

Mulţi dintre credincioşii argentinieni şi-ar fi dorit să îl primească pe Francisc acasă şi să îşi amintească de el ca Bergoglio, născut în 1936 la Buenos Aires din imigranţi italieni.

„Sunt foarte tristă. Uneori mă întreb (în rugăciune) de ce nu s-a întors să-şi vadă copiii?”, a spus Rita Hernandez, în vârstă de 83 de ani, rezidentă în Buenos Aires, menţionând alte călătorii pe care papa le-a făcut în regiune. „Simt o durere. Este ca şi cum ar fi trecut pe lângă terasa casei sale, dar nu a intrat niciodată”, mărturiseşte femeia.

Înapoi la Homepage

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰