Cea mai scumpă autostradă din lume nu duce nicăieri și riscă să bage în faliment o țară din Balcani. China ar putea prelua infrastructura

Muntenegru își construiește prima autostradă, dar în urma unui imens scandal al împrumuturilor, acum a devenit autostrada țării spre iad, scrie Euronews. 40 de poduri și 90 de tunele urmau să fie construite și finanțate de chinezi. Cu toate acestea, proiectul a primit lovitură după lovitură, acuzații de corupție, întârzieri de construcții și tragedii de mediu. Astăzi, din cei 170 de kilometri planificați, doar 40 au fost finalizați. Proiectul de miliarde de dolari finanțat de China amenință acum să deraieze economia micuței țări.

Povestea începe cu fostul prim-ministru și actual președinte al Muntenegrului, Milo Djukanovic. El a conceput autostrada pentru a stimula economia în mica țară balcanică. Cu toate acestea, lipsit de fonduri pentru a începe construcția, el a acceptat un împrumut de miliarde de dolari din China în 2014. Alți investitori nu au vrut să se implice. Înainte de asta, studiile de fezabilitate franceze și americane au evidențiat riscurile unui astfel de proiect supradimensionat. Banca Europeană de Investiții și FMI au anunțat, de asemenea, că este o idee proastă. Acum, pe lângă pandemia care zdrobește economia dependentă de turism a Muntenegrului, țara se luptă să găsească o modalitate de a finanța porțiunile de drum lipsă. Autostrada ar trebui să lege portul Bar din sud de granița cu Serbia în nord. Prima secțiune era programată să fie terminată în 2020, dar încă nu este gata.

Autostrada către nicăieri

Guvernul a cheltuit deja 944 de milioane de dolari din împrumuturi chineze pentru a finaliza prima porțiune de drum, de doar 41 de kilometri, făcându-l printre cele mai scumpe bucăți de asfalt din lume, relatează AFP.  Muncitorii chinezi au petrecut șase ani cioplind tuneluri prin roci solide și ridicând stâlpi de beton deasupra cheilor și canioanelor, dar drumul efectiv nu ajunge nicăieri. Alți 130 de kilometri mai trebuie construiți la un cost de cel puțin un miliard de euro (1,2 miliarde de dolari).

„Construcția arată impresionant, dar nu trebuie să ne oprim aici. Este ca și cum ai cumpăra o mașină scumpă și ai lăsa-o parcată în garaj”, spune Dragan, în vârstă de 67 de ani, retras în satul Matesevo.

Criticii se întreabă cum va fi plătit restul drumului și vorbesc despre daunele de mediu cauzate de construcție, precum și de acuzațiile de corupție legate de acordarea contractelor. Localnicii tind să vadă părțile bune. "Această poveste are niște laturi bune pentru noi, sătenii. Unii au reușit să-și vândă pământul și să plece, ceea ce înainte era imposibil", a spus un sătean, a cărui casă cu două etaje se află acum la câțiva metri de stâlpii de beton gigantici care susțin autostrada cu patru benzi. „Am reușit să vând niște legume și găini lucrătorilor”, mărturisește un alt localnic din Matesevo bucuros că movilele de resturi de pe șantier opresc inundațiile de pe râu.

China ar putea prelua controlul asupra infrastructurii-cheie

Secțiunea care leagă Matesevo de un oraș de lângă capitala Podgorica - cea mai dificilă parte de construit - va fi deschisă în noiembrie. Dar drumul este menit să conecteze portul adriatic Bar din sud cu granița sârbă din nord, cu intenția ca sârbii să îl extindă apoi la capitala lor, Belgrad. Nu este clar de unde vor veni banii sau cum Muntenegru - o țară cu un PIB de 4,9 miliarde de euro - își va rambursa datoria existentă față de China.

Dacă Muntenegru nu va putea plăti împrumutul și se va judeca cu Beijingul, ar putea fi forțat să renunțe la controlul asupra infrastructurii-cheie, potrivit unei copii a contractului, consultată de  AFP. China a fost criticată pe scară largă pentru că încarcă țări mici cu datorii imposibile de gestionat, ca parte a proiectului său global - Belt and Road Initiative (BRI). Sunt îngrijorări tot mai mari că Beijingul va folosi pârghia financiară pentru a-și spori puterea politică, în ceea ce criticii numesc „diplomația capcană a datoriilor”.

Însă oficialii chinezi au negat intens orice motiv ascuns pentru investiția din Muntenegru și din Balcani. "Această cooperare este reciproc avantajoasă, toți avem de câștigat", a declarat ambasada Chinei din Muntenegru într-o declarație luna trecută. „Dacă cineva pune etichete negative pe investițiile Chinei, nu este doar nedrept față de China, ci și lipsit de respect față de țările din Balcanii de Vest”. Prima dată scadentă este în iulie, așa că Muntenegru ar putea deveni prima țară europeană care supune la test discursul chinezilor. 

Acuzații de corupție și distrugeri de mediu

"Dacă nu găsim surse de finanțare, atunci avem mari probleme", a declarat ministrul infrastructurii Mladen Bojanic pentru AFP, spunând că s-a angajat să termine drumul. Bojanic încearcă acum să obțină ajutor din partea Uniunii Europene pentru a salva un proiect la care s-a opus cu amărăciune când era în opoziție, etichetându-l drept riscant și nesăbuit.

Riscant, nesăbuit și, potrivit activiștilor, corupt. Mai mult de o treime din subcontractorii locali aleși să lucreze la proiect au legături cu partidul președintelui Milo Djukanovic. Nu au existat licitații publice și legătura dintre plățile primite și munca desfășurată nu a fost clară, potrivit MANS, un grup anti-corupție.  Guvernul a promis că va investiga orice pretenții de corupție. Au fost puse și întrebări cu privire la impactul asupra mediului, după ce lucrările au distrus o porțiune de râu protejată de UNESCO, lângă Matesevo, firma chineză fiind de acord să finanțeze lucrările pentru a repara daunele.

Beneficii și costuri

Noua autostradă este destinată să promoveze turismul în regiunile sărace prin scurtarea traseelor ​​prin zone frumoase, dar muntoase. Dar experții au avertizat guvernul în urmă cu zece ani că beneficiile nu vor depăși niciodată costurile.

Problemele cu proiectul nu erau neprevăzute - experții s-au îngrămădit în urmă cu un deceniu pentru a avertiza guvernul că nu este viabil din cauza costurilor. Actualul guvern a admis că veniturile din taxe nu vor acoperi nici măcar întreținerea anuală a drumului, estimată la 77 de milioane de euro (94 de milioane de dolari).

"Ar fi nevoie de cel puțin 22-25.000 de vehicule pe zi pentru ca autostrada să acopere costurile", a declarat inginerul Ivan Kekovic pentru AFP. Adică de patru ori mai multe mașini decât pe cea mai aglomerată porțiune de drum.

Zeljko Rajkovic, un profesor de 55 de ani, din Kolasin, aproape de Matesevo, a făcut un calcul simplu. A pus în balanță beneficiile de a merge la Podgorica pe noul drum, adică 30 de minute, față de 90 de minute pe vechiul drum, siguranță îmbunătățită. Apoi, a luat în considerare dezavantajele: taxe de drum pe fiecare sens, consum suplimentar de combustibil. „Voi folosi noul drum numai dacă va fi o furtună mare sau o urgență”, conchide el.

Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰