Alegeri locale cu miză geopolitică în R. Moldova. Cine are şanse la Chişinău. Maia Sandu: "Forţele ruse vor încerca să ne blocheze drumul european"
În Republica Moldova au loc duminică alegeri locale, un scrutin ce iese din tiparele obişnuite pentru că vine într-un moment tensionat de războiul de la graniţa cu Ucraina şi de amestecul Rusiei pe care îl acuză guvernul proeuropean al preşedintei Maia Sandu, în condiţiile în care ţara se pregăteşte să afle în curând dacă Uniunea Europeană o consideră aptă să deschidă negocierile de aderare după numai un an şi jumătate de la primirea statutului de candidat, scrie news.ro.
- EDIŢIE SPECIALĂ Observator. Primele EXIT POLL-uri ale Alegerilor Prezidenţiale, ora 21:00, LIVE la Antena 1
- Un român de 100 de ani a votat la o secţie din Munchen
Alegerile locale generale din 5 noiembrie 2023 sunt al optulea exerciţiu electoral de acest tip de la proclamarea independenţei Republicii Moldova şi se vor desfăşura într-o singură zi pe întreg teritoriul ţării, inclusiv în regiunea autonomă Găgăuzia, excepţie făcând doar localităţile aflate sub controlul administraţiei nerecunoscute din Transnistria.
În cadrul acestui scrutin, care vine la doi ani de când la putere se află un guvern proccidental, vor fi aleşi pentru un mandat de patru ani reprezentanţii administraţiei publice locale, respectiv 898 de primari şi 11.058 de consilieri locali (raionali, municipali, orăşeneşti, comunali şi săteşti).
La alegerea consiliului local şi a primarului nu participă decât alegătorii care au reşedinţa în localitatea respectivă. Numărul total de alegători incluşi în Registrul de Stat al Alegătorilor este de 3 300 805 persoane, dar o bună parte dintre aceşti alegători sunt în diaspora.
Pentru a fi validate, la alegeri trebuie să participe cel puţin un sfert din numărul persoanelor înscrise în listele electorale din fiecare circumscripţie. La turul al doilea este nevoie de participarea a cel puţin unei cincimi din numărul alegătorilor înscrişi.
Răsturnare de situaţie pe ultima sută de metri
În cursa electorală s-au înscris iniţial 36 de partide şi alianţe politice şi 319 de candidaţi independenţi pentru funcţia de primar. La Chişinău, se alege primarul general al capitalei, Consiliul municipal, precum şi cei 18 primari şi 290 de consilieri locali din suburbii. Pentru funcţia de primar general al municipiului Chişinău au fost înregistrate 28 de persoane, desemnate de 27 de partide politice şi un bloc electoral.
Aceste cifre se modifică însă după decizia de ultimă oră a Comisiei pentru Situaţii Excepţionale, care a decis vineri, în ultima zi a campaniei electorale, să excludă candidaţii partidului „Şansă” creat de oligarhul fugar Ilan Şor, pe motiv că are legături oculte cu Rusia, care se amestecă în procesul electoral şi încearcă să schimbe ordinea constituţională. Măsura va afecta circa 600 de candidaţi - inclusiv la Chişinău, unde rămân 27 de concurenţi - cărora Comisia Electorală Centrală va trebui să le aplice în dreptul numelor ştamplila "Retras" pe buletinul de vot..
Alexei Lungu, liderul partidului "Şansă" şi unul dintre candidaţii excluşi din cauza interdicţiei, a declarat că partidul a dat instrucţiuni alegătorilor să susţină candidaţii independenţi alternativi care încă mai au voie să candideze. "Nu s-a întâmplat nimic îngrozitor. Le este doar frică de noi", a scris Lungu pe Telegram. "Ceea ce a spus astăzi (premierul) Dorin Recean nu înseamnă nimic altceva decât uciderea poporului nostru", a dramatizat Lungu.
Rusia şi războiul său hibrid
Alexandru Musteaţă, şeful agenţiei de informaţii a Republicii Moldova (SIS), l-a acuzat pe Ilan Şor, oligarhul condamnat la 15 ani închisoare în dosarul „furtului miliardului” şi care a fugit în Israel, că a canalizat bani ruşi în ţară pentru a influenţa votul populaţiei. Este vorba de o sumă totală de 50 de milioane de euro cheltuită de Rusia, dintre care 4,5 milioane numai în ultimele luni.
"Războiul hibrid purtat de Rusia şi de grupurile criminale transfrontaliere s-a intensificat în 2022", a declarat Musteaţă, enumerând amestecul în alegeri, alimentarea sentimentului separatist în sudul Moldovei şi ceea ce el a spus că a fost denaturarea proceselor democratice. "Iar autorii acestui scenariu, direct în Moldova, sunt stabiliţi - sunt reprezentanţii unui grup criminal condus de Ilan Şor... Acest grup acţionează sub acoperirea mai multor proiecte politice", a declarat el presei.
Şor a negat că fondurile au legătură cu Rusia, spunând că au fost generate de proiectele sale de afaceri în diferite ţări. Într-un videoclip postat pe Facebook, acesta a declarat că trimite banii în Moldova pentru a ajuta pensionarii şi a finanţa proiecte de infrastructură socială.
Şor a fost condamnat în absenţă la 15 ani de închisoare în aprilie pentru rolul său într-un scandal de corupţie bancară de 1 miliard de dolari. Partidul care îi purta numele a fost interzis de Curtea Constituţională în iunie, iar Partidul „Şansă” a fost înfiinţat pentru a eluda această decizie.
Cine are şanse la Chişinău
Primăria Chişinăului, care în prezent este deţinută de un politician versatil, care a fost ales în 2019 fiind susţinut de socialişti, reprezintă una din marile mize ale alegerilor locale care au loc duminică în Republica Moldova, în condiţiile în care ţara, care se învecinează cu Ucraina, se străduieşte să-şi menţină cursul proeuropean şi să contracareze amestecul Rusiei. Aceste alegeri sunt văzute ca un test pentru viitoarele scrutine foarte importante - prezidenţial în 2024 şi parlamentar în 2025.
La Chişinău, în cel mai mare bazin electoral al ţării, toate sondajele de opinie preelectorale arată că actualul edil al Chişinăului, Ion Ceban, care a fost ales în 2019 pe listele socialiştilor proruşi, iar acum şi-a făcut propriul partid, Mişcarea Alternativa Naţională, şi se declară proeuropean,are şanse mari de a fi ales chiar din primul tur de scrutin. Pe locul al doilea se clasează candidatul PAS, partidul de guvernământ, Lilian Carp. Restul candidaţilor sunt cotaţi cu sub 10 la sută din intenţiile de vot, potrivit site-ului alegeri.md.
La nivel de partide, sondajele acordă cel mai mare credit Partidului Acţiune şi Solidaritate (PAS), proeuropean, care se află la guvernare, urmat de Blocul Socialiştilor şi Comuniştilor, din cara fac parte socialiştii fostului preşedinte prorus Igor Dodon şi comuniştii fostului preşedinte Vladimir Voronin.
Ultimul apel al Maiei Sandu
Vineri seara, cu două zile înainte de scrutin, într-un ultim apel televizat către alegători, preşedinta Maia Sandu a îndemnat la o prezenţă mare la vot pentru a susţine campania pro-europeană. "Datorită votului dumneavoastră, Moldova are şansa de a deveni membră a familiei europene. Nu lăsaţi satele noastre să treacă în mâinile hoţilor", a spus ea. Şefa statului a avertizat că forţele pro-Kremlin vor încerca să blocheze drumul european al Republici Moldova în algerile locale, inclusiv prin cumpărarea alegătorilor, însă acest lucru poate fi împiedicat prin votul cetăţenilor.
Maia Sandu a denunţat războiul Rusiei din Ucraina vecină şi a acuzat Moscova că a complotat pentru a o înlătura de la putere. Săptămâna aceasta, ea a afirmat că Moscova "cumpără alegători" la alegerile locale. Ministerul rus de Externe a reacţionat la acuzaţiile lui Sandu catalogând-o drept o "ruşine" şi a declarat că aceasta încearcă să distragă atenţia de la eşecurile guvernului său.
În luna mai a anului trecut, zeci de mii de oameni au venit în centrul Chişinăului la un miting de susţinere a agendei pro-europene şi anti-corupţie a lui Sandu, dar sprijinul este mai puţin sigur în oraşele mai mici şi în zonele rurale.
Puteţi urmări ştirile Observator şi pe Google News şi WhatsApp! 📰